Spațiu limitat pentru zborul dronelor
18/10
Au crescut investițiile în imobiliare
18/10

Rusia și România: De la stagnare la un limbaj comun

Natalia Maslakova-Klauberg, director al Centrului de diplomație publică al Academiei Diplomatice din Moscova, și Florin Păsătoiu, director al Centrului de politica externă și securitate: bunele intenții de colaborare

Vyacheslav Samoshkin

Cum și prin ce mijloace ar putea fi urnite din punctul mort relațiile politice ruso-române? De această problemă au fost preocupați participanții la Forumul diplomatic ruso-român ”140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Rusia și România: istorie și perspective ale cooperării”care a avut loc la Centrul Rus de Știința și Cultură din București în aceste zile.Forumul a fost organizat de Ambasada Federaţiei Ruse în România, Academia Diplomatică a M.A.E. al Rusiei, reprezentanța Agenției Rossotrudnicestvo în România, împreună cu Centrul de studii ruse şi sovietice ”Florin Constantiniu”. Consemnăm cele mai interesante momente ale acestui simpozion.

În lumea neliniștită de astăzi, diplomația publică își face drumul încet, dar sigur. Iată că și acest forum a trecut sub semnul diplomației publice, în ciuda faptului că a fost dedicat unei aniversări legate de diplomația profesională. De altfel, și delegația rusă venită la București cu ocazia acestei aniversări a fost condusă de doamna Natalia Maslakova-Klauberg care este director al Centrului de diplomatie publică al Academiei Diplomatice din Moscova, ”Forumul diplomatic” fiind unul dintre proiectele Centrului. Luând cuvântul, ea a anunțat că în cadrul acestui proiect umanitar, la București va fi semnat un memorandum de colaborare cu o organizație neguvernamentală românească ceea ce este un alt scop al vizitei sale în România.
”Acest memorandum s-a născut în discuțiile noastre cu Centrul de politica externă și securitate condus de Florin Păsătoiu, a spus Natalia Maslakova-Klauberg. Domnul Păsătoiu, inițiatorul acestei colaborări, și-a motivat demersul prin faptul că în prezent,în România există un deficit de colaborare științifică și culturală, de dialog deschis cu Rusia. Pe baza memorandumului care este un fel de declarație de intenții vom crea o comisie mixtă de diplomație publică și dialog științific și cultural care ar oferi oamenilor de știință și de cultură din diferite domenii, precum și reprezentanților societății civile posibilitatea de a participa la proiect. Prin urmare, prima țară unde se semnează un asemenea memorandum și se face acest experiment este România”.


Un alt oaspete rus, directorul Institutului Europei al Academiei Ruse, Alexei Gromîko (între altele, nepotul lui Andrei Gromîko, celebrul ministru de externe sovietic), în discursul său, a pus istoria și soarta relațiilor ruso-române în contextual transformărilor politice din spațiul euroatlantic, arătând că noi trecem astăzi printr-o perioada de tranziție de la lumea bipolară la una multipolară. Și în această lume România și Rusia s-au trezit în diferite dimensiuni geopolitice, România – în EU și NATO, iar Rusia – în Uniunea Economică Euroasiatică, ȘOS și BRICS. Lumea se schimbă, transformări interesante au loc în interiorul Occidentului. În România, există o orientare pronunțată proamericană, a spus Gromîko, exemplificând prin prezența pe teritoriul țării a scutului antirachetă al SUA. Însă din considerente strategice, Statele Unite încetul cu încetul părăsesc Europa, central intereselor lor deplasându-se spre Asia și zona Asia-Pacific. Politologul a constatat că Americă se confruntă cu ”fenomenul neopopulismului și traversează un război civil politic”. El nu este de acord cu teza privind reluarea ”noului război rece”. În schimb, este de părere că lumea se află în ”multi-derivă” când ”toți se află între ei în relații tensionate”, SUA cu Rusia, SUA cu China, în cadrul UE, fiind cazul Brexit – o lovitură data concepțului că UE este o structură în permanent extindere. Pe de altă parte, teza privind diferitele viteze din UE este contestată de un număr de țări-membre, inclusiv România. ”Și Rusia, de asemenea, se confruntă cu o serie de probleme, având nevoie de o modernizare economica și sociala, cu greu merge procesul de integrare în spațiul euroasiatic”, a notat Gromîko.


          Alexei Gromîko, director al Institutului Europei al Academiei de Științe Ruse

Trecând în revistă o serie de inițiative din zona ”celor trei mări” care include și MareaNeagră, înspirate de politica proamericană și menționând întărîrea ”factorului Chinei” în spațiul ruso-esteuropean, vorbitorul a constatat că relațiile ruso-române trăiesc vremuri dificile, comunicarea dintre cele două țări reducându-se drastic. ”Cu toate acestea, ne leagă tradițiile istorice comune, am fost și vom fi vecini. Trecând prin perioada de tranziție, lumea se îndreaptă spre secolul XXI (care în ce privește viața politică a întârziat să vină), spre lumea policentristă unde nu vor mai exista imperii noi. Contradicțiile care se acumulează cer o interacțiune care trebuie să fie mai pronunțată, decât înainte. În pofida tuturor divergențelor care există intre Rusia și România, trebuie să ne gândim și să căutăm un limbaj comun pentru a continua relațiile noastre. De aceasta depinde rezolvarea tuturor problemelor existente”, a conchis Alexei Gromîko. Răspunzând la întrebări, el s-a pronunțat împotriva politizării Organizației de Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN). ”Economia este un motor principal în istorie, trebuie să mizăm pe ea în mod deosebit. Cu cât depindem mai mult unii de alții, cu atăt este mai bine”, a spus el.
Prorector al Academiei Diplomatice din Moscova, Tatiana Zakaurțeva a povestit despre legăturile umanitare internaționale ale instituției sale. La ora actuală, la Academie studiază peste 130 de diplomați tineri din diferite țări. Mulți dintre ei studiază limbi orientale – în acest domeniu Rusia are bune și vechi tradiții. România, având cota de 15 studenți pentru studii la Academie, în ultimii ani nu mai trimite studenți. În acest context, doamna Zakaurțeva a re amintitcă la Academie se studiază și limba română…
Aceeasi stagnare se observa și pe linia de colaborare a istoricilor. Dr.Vasile Buga, directorul Centrului de Studii Ruse și Sovietice ”Florin Constantiniu” a sesizat că activitatea comisiei mixte româno-ruse de istorici a fost sistată, ultima sesiune a comisiei având loc în 2012. Dr.Dumitru Preda, fostul director al Direcției Arhivelor Diplomatice, s-a pronunțat pentru reluarea editării arhivelor diplomatice ruse și române care s-a oprit la vol.III, cuprizând perioada foarte complexă 1941-1944, cu atât mai mult, cu cât pregătirea acestui volum, fiind, practic, finalizată.

      Valeri Kuzmin, Ambasadorul Federației Ruse în România

Prezent la discuții, Ambasadorul Rusiei la Bucuresti, Valeri Kuzmin a susținut ideea, sesizând și el că în ultimii patru ani, ”o serie de structuri ale noastre comune, precum Comisia interguvernamentală de cooperare economică și tehnico-științifică, au fost înghețate, și nu din vina noastră”. El a reamintit faptul că nu mai funcționează nici cea de-a doua comisie comună de istorici creată în urma semnării Tratatului politic de bază dintre țările noastre din 2003, comisia, menită să studieze problemele dificile și litigioase, inclusiv cea referitoare la Tezaurul Românesc. ”Trebuie făcut foarte multe, a spus Valeri Kuzmin, și, în primul rând, este de dorit încetarea retoricii ostile și agresive față de Rusia. În Rusia, o asemenea retorica la adresa României nu există, a subliniat el, adăugând că acest discurs este, de fapt, in spiritul NATO. Experiența multor țări arată că o asemenea retorică nu este deloc un lucru obligatoriu…”
Multe lucruri interesante, documente inedited cu privire la istoria relațiilor diplomatice și parteneriatul militar dintre cele două țări au fost aduse atenției publicului de istoricii români, dr.Marian Stroia, dr.Radu ȘtefanVergatti, dr.Cristian Chirca și dr.Constantin Corneanu. În acest context, participanții la forum au insistat pe necesitatea de a apăra adevărul istoric.
Sunt pline de semnificație accentele puse de istoricul dr.Constantin Corneanu în comunicarea sa: ”…victoria de la Mărășești s-a obținut și grație sacrificiului de sânge a peste 25.000 de militari ruși. Fără sacrificiul lor, fără atitudinea lor exemplară pe câmpul de luptă, istoria Bătăliei de la Mărășești ar fi fost puțin diferită… Din păcate, rolul și locul Rusiei și al Armatei sale în economia paginilor dedicate Primului Război Mondial, în manualele de istorie românești, și în conștiința publica românescă, fără a mai vorbi de Mauzoleu de la Mărășești, este inexistent, din păcate, în raport cu anumite adevăruri istorice”.


Istoricul dr.Constantin Corneanu

O idee întărită și de un alt participant român, istoricul și cărturarul, dr. Florin Rotaru: ”Vecinătatea noastră trebuie să acționeze pentru apărarea adevărului istoric și a patrimoniului nostru istoric, cultural și spiritual comun”.

1 Comment

  1. Apostol Bologa spune:

    Fiind o tara mare si puternica mai ales din punct de vedere militar si demografic in comparatie cu Romania, Rusia ar trebui sa faca un gest politic de impact in relatiile cu Romania si sa inapoieze Tezaurul romanesc trimis la Moscova in primul razboi mondial. Nu cred ca acest Tezaur saraceste Rusia in nici un fel, avand in vedere bogatiile pe care Rusia le poseda. Un asemenea gest din partea Rusiei ar elimina principala cauza a inghetarii dialogului romano-rus si ar contribui la relansarea spectaculoasa a relatiilor bilaterale in toate domeniile. Ambele parti trebuie sa evidentieze permanent bunele relatii romano-ruse din toate timpurile si ales din perioada socialista , inclusiv din era lui Gorbaciov si a lui Ceausescu. Mai trebuie amintit si faptul ca Romania nu a atacat niciodata Rusia ori marele stat vecin nu poate sterge din amintirea poporului roman faptul ca Rusia i-a luat Moldova cu gurile Dunarii si Bucovina ori de cate ori interesele ei au impus o asemenea masura. Pe fond, daca luam in consideratie politica Rusiei fata de Romania din ultimii 200 de ani descoperim agresiuni si ruperi de teritorii de la Romania fara nici o justificare reala. In alta ordine de idei decizia Romaniei dea intra in NATO a fost determinata tot de catre amenintarile directe si indirecte ale Rusiei la adresa suveranitatii si independentei Romaniei. Si mai intreb, cine a distrus lagarul/sistemul socialist instaurat de catre fosta URSS dupa al doilea razboi mondial si cine a regizat si sustinut asa zisa revolutie din 1989 din Romania??!! Daca suntem sinceri cu noi si intre noi, partea rusa ar trebui sa recunoasca , chiar si tacit aceste culpe fata de Romania si poporul roman. La toate acestea se poate adauga cu aceiasi valoare si politica prezenta a Rusiei in Moldova si prezenta trupelor ruse in Transnitria. Dialogul diplomatic este bun pentru ca se pot identifica solutii pentru rezolvarea cauzelor ce mentin raceala din relatiile romano-ruse. Dar daca Rusia doreste cu adevarat relarii bune cu Romania, singura tara latina din aceasta mare slava din regiune, atunci Moscova trebuie sa faca primul pas pentru a rezolva revendicarile romanilor. Romania nu are ce inapoia Rusiei pentru ca nu i-a luat nimic niciodata. De asemenea Romania nu are trupe in zonele de interes pentru Rusia!! Romanii asteapta un gest de bunavointa din partea Rusiei. In acelasi tim romanii asigura poporul rus ca nu a uitat si nici nu va uita ajutorul primit de la Rusia in momentele cruciale ale istoriei lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 112366