Putin despre inovațiile în domeniul militar
20/02
Putin: Un program de sprijin social
21/02

Timp, înapoi! Vyacheslav Samoshkin (XXXI): Departe de București

Vyacheslav Samoshkin

Timp, înainte!                                                                                                                                                                                                                                                                    Valentin Kataev

Am observat demult: cu cât te îndepărtezi mai mult de București, cu atât mai bine ești tratat ca un rus/un sovietic. Într-o comună din Banat, de unde începea vizita mea de documentare în județul Caraș-Severin, din vara anului 1978, am fost întâmpinat ca un cosmonaut.

”Așa-i obiceiul…”

La ora cuvenită, sub soarele nemilos al lunii lui Cuptor, lângă sediul primăriei erau rânduiți pe ambele părți ale străzii pionerii, dar şi garda patriotică, fete cu pâine și sare și cu flori, iar primarul, salutându-mă, mi-a întins o ploscă învelită în ștergar frumos, cu răchia de producție locală. ”Așa-i obiceiul…”, mi-a spus primarul blând, văzând că ezit, fiind ”la volan”…

După o scurtă discuție la primărie, am vizitat muzeul comunal dedicat artei populare din zonă – asta mă interesa concret, căutam să studiez ce specific și original are fiecare zonă a țării în materie de folclor și artă populară. Pentru zona respectivă, una dintre caracteristici sărea în ochi, este vorba de friza casei, făcută din ceramică smălțuită. Este tipic atât pentru case țărănești, cât și pentru construcții bisericești. De altfel, o trăsătură comună cu arta balcanică, în speță, cea sârbească.

După aceea, o masă prietenească la primărie, cuvinte calde, amintiri din timpul războiului. Un om mai în vârstă povestea despre cum se ascundeau prin păduri prizonierii militari sovietici evadați din lagărele hitleriste din apropiere și tot îi întrebau pe localnicii români, căutând drumul ”spre Tito”. Și localnicii le arătau spre vest, spre Dunăre… Când linia frontului s-a apropiat de Banat, aici au avut loc cele mai crâncene lupte cu trupele germane. Și am văzut că oamenii de aici nu au uitat aceste lupte, nu au uitat de sacrificiul adus de soldații sovietici pentru eliberarea patriei lor. Poate că de aici provine această căldură și spiritul de prietenie sinceră cu care am fost întâmpinat de acești oameni simpli.

Alarma din munți

La Reșița, cu ocazia vizitei mele la uzina din Bocșa care producea construcții metalice pentru combinatul de celuloză și hârtie din Usti-Ilimsk (Siberia), un obiectiv comun al țărilor CAER-ului, mi s-a organizat, potrivit cutumei acelor vremuri, și o întâlnire cu trei foști ilegaliști, un român, un german și un maghiar. Cea mai interesantă poveste mi-a relatat-o românul, ziaristul Pavel Popa.

În martie 1944, el, având numele conspirativ ”tovarășul Codru” și activând în clandestinitate, a primit o împuternicire directă de la Leontin Sălăjan, liderul organizației partidului comunist pentru Banat, să organizeze în Munții Semenic o unitate de partizani a cărei principală sarcină ar fi fost sabotarea liniilor de comunicații ale germanilor și eliberarea prizonierilor militari sovietici  din cele două lagăre aflate în zonă. Primul detașament de partizani, cu armele și munițiile strânse în prealabil, a ajuns în munți la începutul lunii mai. Însă mai târziu,  camionul partizanilor încărcat cu arme a fost interceptat de jandarmi pe când se îndrepta, pe drum de munte, spre lagăr. Jandarmii au început o anchetă, îngroziți de cantitatea de arme reținută. Unul dintre partizanii arestați a trădat și a arătat locul unde se ascund colegii săi. Acolo a fost trimis un detașament întărit de jandarmi care a fost depistat din timp de partizani. Ei s-au pregătit de apărare, s-a iscat un schimb de focuri, o luptă în care a căzut unul dintre luptătorii clandestini, pe numele său Ștefan Plavăț. Partizanii s-au retras și au scăpat de urmărire. Însă la Reșița și la Timișoara au început arestările, a fost reținut și Pavel Popa. A început ancheta. Pe Pavel îl aștepta pedeapsa capitală. Dar la 20 august, trupele sovietice au început ofensiva puternică de la Iași și Chișinău care a răsturnat situația și în cele din urmă a salvat viața ”tovarășului Codru” și a camarazilor lui antifasciști. După aceea, ani de zile Pavel Popa a lucrat în presa de la Reșița și de la Timișoara. A avut două fiice, una, muziciană care a lucrat la filarmonica din Timișoara, cealaltă, ingineră cu serviciul la Reșița. Amândouă erau membre de partid – ca și tatăl lor…

Pe urmă am prezentat această poveste cu lux de amănunte în ziarul armatei ”Krasnaia Zvezda”, întitulând-o ”Alarma din munți”…

Unul dintre dosarele mele cu materialele despre România publicate în presa rusă /Foto din arhiva personală

În România treci ușor de la o epocă la alta. Luând-o pe vechiul drum roman care trecea măreț pe un platou de unde se vedeau munții în depărtare, la dreapta și la stânga, am ajuns spre seară la ruinele Sarmizegetusei, unde la vederea arenei circului am simțit cum se cască în fața mea o prăpastie temporală de 2000 de ani.

Colac de salvare

Trecutul istoric activat și convertit într-un instrument politic în ”epoca de aur” a lui Ceaușescu… De altfel, istoria, naționalismul exacerbat s-au transformat într-un mijloc de supraviețuire politică pentru fosta nomenclatură de partid în epoca post-comunistă. Putem să ne aducem aminte de Petru Lucinski și Mircea Snegur, de președinții Belarusului și ai Ucrainei, de cei din țările baltice sau Turkmenistan… Tocmai ei, liderii comuniști din republicile sovietice, au prăbușit Uniunea Sovietică, prin aceasta salvându-și pielea și existența politică. În timp ce o mare majoritate a populației URSS, peste 76% s-a pronunțat pentru păstrarea Uniunii Sovietice, în cadrul referendumului ținut în martie anul 1991 …

Parcurgând încă vreo câțiva zeci de kilometri, am ajuns în Țara Hațegului unde am văzut, în sfârșit, biserica de la Densuș, cea mai veche biserică ortodoxă de pe teritoriul românesc – unii zic că e chiar din secolul VII. Cu acest prilej, i-am vizitat și pe zimbrii din rezervația de acolo…

(Va urma)

Citiți celelalte părți din amintirile corespondentului rus în România, Vyacheslav Samoshkin, aici:

http://www.vestidinrusia.ro/2018/06/19/timp-inapoi/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/06/27/timp-inapoi-ii/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/07/05/timp-inapoi-amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-iii/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/07/12/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-iv-deodorant-si-lenin/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/07/19/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-v-omar-khayyam-in-loc-de-ostasul-sovietic/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/07/26/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vi-conditii-mai-omenesti-decat-in-gulag/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/08/02/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-vii-o-veste-groaznica-venita-din-chile/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/08/09/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-viii-suflet-de-jucator/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/08/16/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-ix-o-poveste-trista/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/08/23/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-x-un-sentiment-de-gratitudine/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/08/30/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xi-initiere-intr-o-romanie-profunda/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/09/06/4388/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/09/13/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xiii-cu-rucsac-alaturi-de-andrei-rubliov/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/09/20/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xiv-o-medalie-cu-bucluc/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/09/27/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xv-subiecte-de-contact/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/10/04/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xvi-la-marin-preda-in-vara-fierbinte-1975/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/10/11/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xvii-sa-fii-darz/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/10/25/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xviii-caii-postali-ai-progresului/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/11/01/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xix-lumina-vine-dinspre-moldova/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/11/08/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xx-o-incercare-de-schimbare/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/11/15/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxi-deschizand-un-capitol-nou/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/11/22/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxii-bucurestiul-ma-ia-in-brate/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/11/29/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxiii-debut/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/12/06/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxiv-in-delta-in-refugiu/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/12/13/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxv-brejnev-intra-in-hora/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/12/20/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxvi-primele-semne-de-dezamagire/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/12/27/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxvii-invitatie-la-istorie-in-loc-de-povestea-de-craciun/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/01/03/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxviii-intre-laminor-si-cehov/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/01/17/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxix-la-breaza-cu-vedere-spre-bucegi/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/01/24/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxx-pe-traseele-dunarene/

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 144730