În Piața Roșie din Moscova, a avut loc parada militară de Ziua Victoriei
09/05
Rusia, gata să discute cu SUA despre stabilitatea strategică
10/05

Un interviu în exclusivitate cu Alexandr Șapovalov: Câți ostași sovietici au căzut în România? Date noi (II)

Foto: Vești din Rusia

Pentru a imortaliza memoria celor căzuți și înmormântați în România

Cu ocazia Zilei Victoriei, care se sărbătorește în Rusia la 9 mai, publicăm un interviu cu Alexandr ȘAPOVALOV, șeful reprezentanței Ministerului rus al Apărării pentru organizarea și desfășurarea activităților militar-memoriale în România

– Ce surse utilizați, în munca dumneavoastră, pentru a identifica persoanele căzute?

– În primul rând, acestea sunt rapoartele unităților de pe front, privind pierderile iremediabile ale Armatei Roșii; în al doilea rând, rapoartele venite de la batalioanele sanitare și de la spitale, în al treilea rând, o parte din documentele perioadei postbelice, care nu este publicată pe Internet și care se referă la activitățile unităților militare desfășurate în România, privind căutarea și reînhumarea rămășițelor pământești ale ostașilor – același lucru fiind făcut și de către autoritățile române. Am primit aceste documente cu ajutorul ambasadei noastre și, personal, a ambasadorului Valeri Kuzmin, care a intervenit pe lângă Ministerului Apărării al Federației Ruse. Următoarea sursă sunt informațiile obținute ca urmare a muncii de cercetare în Arhivele Naționale ale României, atât centrale, cât și cele județene. Acolo găsim o mulțime de documente – cazuri și planuri de reînhumare, liste în limbile română și rusă. Am realizat un inventar complet al tuturor celor 174 de cimitire și locuri de înhumare. Am fotografiat fiecare mormânt și i-am atribuit un număr. Toate acestea le-am introdus în baza noastră de date. Mai mult decât atât, această muncă ne-a adus niște surprize! S-a văzut că mai mult de 40 de persoane care figurau ca dispărute, de fapt, au fost reînhumate și le-am identificat mormintele. O altă sursă este cercetarea locurilor de înhumare, dar și discuțiile cu localnicii. În plus, jurnalele de război și hărțile topografice, din timpul războiului, ne ajută, și ele, să identificăm locul posibil de înmormântare al uneia sau altei persoane.

– Pornind de la densitatea și numărul locurilor de înhumare, nu se poate spune și unde au avut loc luptele cele mai crâncene, în timpul eliberării României?

– Aceasta, desigur, este, în primul rând, operațiunea Iași-Chișinău. Ea este studiată în toate academiile militare ale lumii, ca un model de concepție strategică inspirată și de implementare talentată. Înainte de 20 august 1944, de la Chișinău la Dubossari, se întindea o ieșire în afară, bine fortificată, cu 22 divizii germane și de românești. Această grupare „Sud” a fost comandată de generalul-colonel Hans Friessner. Ideea lui Rodion Malinovski, comandant al celui de-al 2-lea Front Ucrainean, care și-a folosit experiența din bătălia de la Stalingrad, a vizat ruperea apărării inamicului la nord de Iași, cu utilizarea masivă a artileriei (300 tunuri pe un kilometru de linie de rupere, cu suprimarea succesivă a primului, a celui de al-doilea și a celui de-al treilea eșalon de apărare). Iar, ritmul ofensivei noastre, în timpul acestei operațiuni, a fost de 40-60 km pe zi! Fronturile 2 și 3 Ucrainene au închis încercuirea în zona orașului Huși. Au fost încercuite 22 de divizii inamice. În schimb, pierderile trupelor sovietice a fost minime. Pierderile mari au fost înaintea acestei operațiuni, în timpul luptelor poziționale și istovitoare, adică din aprilie până în august 1944.

După conexiunea celor două fronturi, Frontul 3 Ucrainean s-a îndreptat spre Constanța, către Varna și apoi, în Iugoslavia, și, mai târziu, spre Budapesta. Iar cel de-al 2-lea Front Ucrainean a continuat să lupte în România. Aici, cele mai importante lupte au fost pentru eliberarea Clujului, unde armata română a luptat împreună cu noi. Densitatea, pe hartă, a mormintelor sovietice (zona Cluj – Turda – Alba-Iulia – Bistrița – Târgu Mureș) arată, de asemenea, amploarea acestor lupte. Aici au căzut aproape 6.000 de ostași sovietici. Următoarea etapă importantă a început cu avansarea armatei noastre către Debrecen – o mulțime de morminte se află și în zona Timișoara- Arad.

– Ce se poate spune despre cooperarea dumneavoastră, în domeniul memorial, cu partea română? Din câte știm, au existat niște probleme …

– Din păcate, cooperarea pe linia părții române, se poate spune că nu se desfășoară normal. De ce? Deoarece partea română, reprezentată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE), a luat o poziție ne-constructivă în ceea ce privește anumite puncte principiale. De exemplu, argumentele și solicitările noastre, depuse încă din luna noiembrie a anului trecut și în care noi am cerut asistență în efectuarea exhumării și reînhumării conținutului unui număr de morminte militare, au rămas fără răspuns, partea română neluând nicio măsură pentru ca noi să realizăm acest lucru. În timp ce, acordul interguvernamental prevede posibilitatea unor astfel de acțiuni, pentru fiecare dintre părți.

Dacă vorbim despre ultimii patru ani ai cooperării noastre, partea română a efectuat, pe teritoriul Federației Ruse, reînhumarea a 1.740 de locuri de înmormântare și a amenajat două cimitire militare noi, instalând mai mult de 30 de semne memoriale. În schimb, în ciuda prezentărilor unor note oficiale, nouă nu ni s-a acordat, până acum, posibilitatea de a efectua exhumări și reînhumări, de a instala semne memoriale și de a amenaja locurile de înhumare nou descoperite.

În plus, partea română nu respectă clauzele acordului, în care se prevede că îngrijirea și întreținerea mormintelor militare revin părții gazdă. Toate mormintele românești de pe teritoriul Rusiei sunt bine întreținute și păstrate în ordine, deoarece sunt predate autorităților locale, în conformitate cu procesul- verbal de predare-primire.

Nici ONCE, nici autoritățile locale nu pot asigura implementarea clauzei respective a acordului interguvernamental, pentru care partea română și-a asumat obligații.

În ceea ce privește atitudinea părții române față de noi, vă dau un exemplu. Tocmai am revenit din județul Iași, din satul Bursuc Deal. Timp de trei ani, suntem în corespondență cu partea română, cu privire la faptul că preotul local a plasat în cimitirul ostașilor sovietici, la început, stupi de albine, pe urmă, niște materiale de construcție și, la sfârșit , deșeurile de construcție. În privința faptului că așa ceva nu se face, nu am găsit înțelegere nici din partea administrației locale.

Un alt exemplu. În orașul Târgu Mureș, în cimitirul central, pe obelisc, la înălțime, a fost pictată o zvastică. Am informat oficial partea română despre acest act de vandalism și am cerut ca monumentul să fie adus într-o stare normală. S-au luat măsuri în mod formal, dar, zvastica este încă vizibilă. Deși am cerut încă o dată, atât oficial, cât și neoficial, până acum, nu există nici un rezultat.

– Ei bine, totuși, majoritatea mormintelor militare, în ce stare sunt?

– Majoritatea mormintelor militare sunt într-o stare satisfăcătoare. Se poate spune că autoritățile locale înțeleg mai bine, decât cele centrale, îndatoririle părții române. Nu este misiunea noastră să explicăm autorităților locale din Bursuc Deal obligațiile care decurg din acord – aceasta este responsabilitatea autorității centrale. La urma-urmei, acordul interguvernamental a fost ratificat de Parlamentul României, la 9 noiembrie 2006 și are forța juridică a unei legi.

Cum se face acest lucru pe teritoriul Federației Ruse? Reprezentanții ambasadei române, reprezentanți ai organizației contractante, merg pe teren – în regiunea Volgograd sau în regiunea Krasnodar, se întâlnesc cu reprezentanți ai administrațiilor locale, arată unde se află locul de înmormântare a militarilor români, predau îndatoririle de întreținere și de îngrijire, în conformitate cu procesul-verbal respectiv, iar organele noastre locale asigură îngrijirea și întreținerea locurilor de veci ale ostașilor români. Organizația contractantă, Asociația ”Memoriale militare” este singura organizație din Federația Rusă care, prin decizia guvernului, desfășoară lucrările de amenajare, reparații și restaurare a mormintelor militare ale unor state străine, situate în Rusia, inclusiv exhumarea și reînhumarea personalului militar român și amenajarea locurilor de înhumare ale acestuia situate pe teritoriul Rusiei.

– Probabil, în munca dumneavoastră de căutare au fost și cazuri deosebit de interesante?

– În mai multe locuri, cu ajutorul localnicilor, am găsit locuri de înmormântare abandonate și uitate. Au existat și asemenea cazuri. În timpul construcției primei stații hidroelectrice din Bicaz, cimitirul militarilor sovietici a fost localizat pe locul viitorului rezervor de apă. Înainte de inundare, acesta, ca și cimitirul satului, au fost transferate la Piatra-Neamț. Am aflat acest lucru de la reprezentanții Crucii Roșii – apropo, încă o sursă în munca noastră. Și la Piatra-Neamț, pe muntele Ceahlău, a existat un mormânt, care, și el a fost mutat.

Un alt caz interesant. Decembrie 2018, un apel telefonic de la Constanța; colegii de la consulatul nostru spun că un localnic a venit la ei și le-a spus că există un teren militar la Eforie Sud; știi despre el? Mergem acolo și constatăm că este vorba despre locul de înhumare de pe lângă un fost spital militar sovietic – 13 morminte, fără monument, o parte dintre morminte având nume de familie, celelalte, nu.

Acolo unde drumul trece prin Miercurea-Ciuc și Sân-Martin, lângă vechiul drum care duce la Dărmănești și nu departe de satul La Ocloș, în munți, am găsit un teren cu morminte neamenajate, unde au fost înhumați peste 300 de militari; sunt vizibile doar dealurile mormintelor. Și, de trei ani, partea română nu ne permite să amenajăm acest cimitir; de ce oare? Depunem o solicitare în fiecare an. Avem toate măsurătorile, schemele, dovezile, mărturiile rezidenților locali. Sperăm, totuși, la rezolvarea cu bine a acestei probleme. Scopul muncii noastre este ca nimeni dintre cei care au luptat, aici, pentru libertate și viață pașnică, să nu fie uitat…

 

Echipa reprezentanței Ministerului rus al Apărării pentru organizarea și desfășurarea activităților militar-memoriale în România (de la stânga la dreapta): Ivan Agati, Alexandr Șapovalov, Daria Moiseikina și Igor Kabasov / Foto: Vești din Rusia  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 160932