Destinații turistice: Excursie prin locurile mistice ale Moscovei
01/06
”Mingea este în terenul lor”: Ce vrea Moscova de la Kiev
02/06

Trump va cere ajutorul Moscovei

Nikolai Patrușev și John Bolton/ Foto: CC BY 2.0 / U.S. Mission Photo/Eric Bridiers /

Pentru relațiile ruso-americane, iunie va deveni luna unor importante negocieri, scrie, în comentariul său, publicația ”Vzgliad”. Pe lângă întâlnirea cu Vladimir Putin, anunțată de Donald Trump, în marja summitului G20 din Japonia, va mai avea loc o altă întrevede a emisarilor speciali ai celor doi președinți – Nikolai Patrușev și John Bolton. Va fi deja a treia lor rundă de convorbiri din ultimele zece luni. Și se va desfășura într-o formulă și un loc foarte neobișnuite: la Ierusalim, cu participarea colegului lor din Israel.

Trump și Putin ar trebui să se întâlnească, în orașul japonez Osaka, spre sfârșitul lunii, la 28 sau 29 iunie, când va avea loc summitul G20. Și, chiar dacă la precedentul summit, cel din noiembrie, din Argentina, cei doi președinți nu au reușit să stea de vorbă cum trebuie (Trump a anulat în ultimul moment întrevederea deja convenită, temându-se de o explozie de acuzații privind ”legăturile cu rușii”), acum situația s-a schimbat.

Finalizarea anchetei procurorului special Robert Mueller, care nu a găsit nimic din ceea ce nu s-a întâmplat, adică legături între staff-ul electoral al lui Trump și Moscova, a dezlegat mâinile președintelui american.

O confirmare în plus (ca și a faptului că, între Kremlin și Casa Albă, contactele nu se limitează la convorbirile anunțate oficial) o constituie și vestea noii întâlniri, deja planificată, a consilierului pe probleme de securitate al președintelui Statelor Unite, John Bolton, cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev.

Miercuri, Casa Albă (iar joi a venit confirmarea și din partea Kremlinului) a anunțat că negocierile celor doi se vor desfășura peste o lună, la Ierusalim. Alegerea locului nu este întâmplătoare: Patrușev și Bolton vor aborda, de această dată, nu doar probleme-cheie de politică internațională, dar și chestiuni regionale, adică securitatea din Orientul Mijlociu. Și nu în formulă bilaterală, ci trilaterală – celor doi li se va adăuga președintele Consiliului de Securitate al Israelului, Meir Ben-Shabbat. Dar, noua întâlnire este importantă, în primul rând, ca element al relațiilor americano-ruse și al ”marelui joc”, dintre Trump și Putin.

Deocamdată, formula Bolton-Patrușev reprezintă canalul cheie al negocierilor dintre Moscova și Washington.

Trump i-a încredințat lui Bolton direcția rusă în vara anului trecut când, în iunie, consilierul președintelui american a fost la Moscova, unde s-a întâlnit cu Putin pentru a analiza modul de pregătire a primei și, deocamdată, a ultimei întrevederi separate dintre cei doi președinți. Și care a avut loc, în iulie, la Helsinki, iar, după aceasta, s-a creat formula Bolton-Patrușev. În august, cei doi au avut o primă întrevedere: la Geneva, cei doi împuterniciți ai președinților au dezbătut timp de cinci ore toate problemele cheie ale agendei mondiale. O lună mai târziu, cei doi au avut o nouă întrevedere. De această dată, Bolton s-a deplasat la Moscova și, pe lângă discuții consistente cu Patrușev, a fost primit și de către Putin, în vederea pregătirii următoarelor discuții dintre Trump și Putin. Dar, în noiembrie, la summitul de la Buenos-Aires, totul s-a limitat, după cum se știe, la un schimb de vorbe pe culoare, departe de presă.

Însă, formula Bolton-Patrușev și-a arătat viabilitatea. Nu în ideea că politicienii ar fi reușit să ajungă la niște înțelegeri, ci pe ideea că au reușit să analizeze, în detaliu, toate problemele importante pentru cele două state. În condițiile în care nu există nici măcar posibilitatea unui dialog între Putin și Trump, ca să nu mai vorbim despre relații normale, valoarea acestei formule este greu de supraevaluat.

Totuși, în pofida așteptărilor, următoarea întâlnire dintre Patrușev și Bolton nu a mai avut loc. Poate că Trump aștepta să fie publicat raportul Mueller și nu avea ce să-i transmită lui Putin, prin intermediul lui Bolton. Poate că, în interiorul administrației au existat disensiuni legate de tactică în privința Moscovei. Într-un fel sau altul, la începutul lunii mai, în Rusia, a aterizat, pe neașteptate, Mike Pompeo.

Până atunci, secretarul de stat nu s-a ocupat deloc de problema rusă; într-un an, a avut o singură întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Deplasarea lui la Moscova, imediat după convorbirea telefonică dintre Trump și Putin (prima după o lungă perioadă de timp), a fost un pretext pentru discuții legate de faptul că Bolton nu se va mai ocupa de problema rusă, încredințată acum lui Pompeo.
Prea puțin convingător, însă: Pompeo este executantul perfect al voinței lui Trump, prea puțin priceput în treburile internaționale. De aceea, ar fi ciudat să i se încredințeze un segment atât de complicat al politicii externe americane. Dar, speculațiile au fost alimentate de tot felul de scurgeri de informații, potrivit cărora Trump ar fi fost nemulțumit de Bolton, de poziția acestuia dură privind Iranul și Coreea de Nord. Poate, nici poziția legată de Rusia nu a fost pe placul președintelui american?

În realitate, eventualele divergențe dintre Trump și Bolton nu au o importanță principială pentru comportamentul președintelui SUA în problema rusă. Bolton poate fi uliu sau porumbel în privința Rusiei. Dar, ultimul cuvânt tot lui Trump îi aparține. Iar, în echipa lui nu mai există nimeni care să se apropie, măcar, de experiența și de cunoștințele lui Bolton, în materie de relații internaționale.

Acum, discuțiile despre locul lui Bolton în relațiile cu Rusia pot înceta – întâlnirea de la Ierusalim, care se va desfășura, cum s-a afirmat la Moscova, la sfârșitul lunii iunie (cu certitudine până la 28 iunie, când Putin și Trump se vor vedea la Osaka) demonstrează cât de necesar și de fără alternative este formatul Bolton-Patrușev. Da, la masa tratativelor vor fi trei (deși, după toate probabilitățile, va exista și o întrevedere bilaterală) și se va vorbi exclusiv despre Orientul Mijlociu. O temă care are, însă, legătură cu o jumătate din actuala agendă mondială.

În primul rând este Iranul, unde lucrurile ar trebui clarificate până la începutul lunii iulie. Va suspenda, oare, Teheranul o parte din obligațiile ce-i revin prin acordul nuclear? Vor introduce SUA sancțiuni împotriva celor care continuă comerțul cu Iranul, Uniunea Europeană în primul rând? Va porni un nou val de presiuni americane asupra Iranului și așa mai departe? Moscova se străduiește în fel și chip să determine Washingtonul să evite o nouă escaladare a situației din jurul Iranului și este evident că Patrușev îi va prezenta, din nou, lui Bolton care sunt principalele pericole cu care se vor confrunta americanii, dacă vor continua să sporească presiunile asupra Teheranului.

Rusia nu va accepta compromisuri în problema iraniană. Pe lângă faptul că perșii au dreptate, variantele de relaxare a tensiunilor israeliano-iraniene prezentate anul trecut lui Bolton au fost luate în derâdere de către el. Chiar dacă, parțial, au fost realizate: retragerea din Siria a unităților iraniene de pe teritoriile aflate în apropierea graniței israeliene a evidențiat bunele intenții atât ale Moscovei, cât și ale Teheranului. De altfel, toată lumea știe că ”amenințarea iraniană la adresa Israelului” nu este pentru americani decât un pretext pentru înăsprirea măsurilor anti-iraniene.

În al doilea rând, este Siria. Chiar dacă acolo, în linii generale, lucrurile s-au cam rezolvat, americanii vor să-și afișeze implicarea într-un proces ce include nu doar Iranul, dar care are o influență directă și asupra relațiilor lor cu Turcia, asupra poziției Arabiei Saudite față de americani, asupra situației din Irak, dar și a reputației americanilor în lumea arabă, în general.

În al treilea rând, este problema palestiniano-israeliană și, mai extins, arabo-israeliană. Trump se pregătește să-și dezvăluie planul de reglementare pașnică a conflictului dintre Israel și Palestina. Documentul este gata încă din luna aprilie, dar publicarea lui a fost, pentru moment, amânată.

După toate probabilitățile, planul va apărea în iulie. Iar, la întâlnirea dintre Bolton și Patrușev, partea americană ar putea prezenta, într-un fel sau altul, părții ruse această inițiativă, în încercarea de a obține din partea Moscovei, dacă nu susținerea ei, măcar refuzul de a i se opune cu vehemență.

Chestiunea vizând statutul Ierusalimului va fi principială nu doar pentru evrei, dar și pentru arabi. Trump intenționează să-l împartă între Israel și Palestina, transferând acestora din urmă doar periferiile arabe, cu transformarea Orașului Vechi într-o structură separată, cu o conducere comună și sub supravegherea organismelor internaționale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 161205