La Moscova, după caniculă vine… frigul
30/07
Se dorește un registru al suspecților de spălare a banilor
30/07

Corneliu Vlad: Pentru Moscova, apropierea ruso-ucraineană este inevitabilă

Corneliu Vlad

Corneliu VLAD

Viitorul Ucrainei nu este deloc mai puțin cețos decât înaintea sezonului electoral al acestei veri, când la Kiev s-au instalat un nou președinte și un nou legislativ. Noul șef al statului Volodimir Zelenski, la fel de ambiguu (deocamdată) în politica și declarațiile sale pe cât de ambiguă e situația din țara sa, are, după alegerile parlamentare, o majoritate confortabilă în Rada Supremă. El nu mai poate avea motive pentru a amâna clipa anunțării deciziilor și acțiunilor tot mai presante care se cer imperativ pentru țară europeană care a pierdut în ultimii cinci ani în războiul fratricid peste 13 000 de oameni, alte câteva milioane strămutate sau emigrate, iar aproape o zecime din teritoriul Ucrainei iesita de sub autoritatea Kievului.

Președintele Zelenski încă ezită, așa cum a ezitat, s-a eschivat, ori a bluffat în tot mandatul său fostul președinte, Porosenko. Indecis e, însă, nu doar Kievul oficial, ci și Occidentul. Statele din aria euroatlantică (începând chiar cu SUA) par tot mai stânjenite și mai lipsite de imaginație și de elan în ce privește implicarea lor în criza ucraineană.

Poate (și) de aici, influentul politolog rus Andrei Kortunov a opinat, deloc optimist, că în problema ucraineană, inclusiv în relațiile Kiev-Moscova, va trebui să se aștepte multă vreme până la o soluționare. “Mulți susțin că o să avem de trăit cu această rană sângerândă în mijlocul continentului cel puțin câțiva ani dacă nu câteva decenii”. Nu e cumva o previziune prea sumbră?

Decis și precis, președintele Putin, întrebat de curând, pentru un film tv de către celebrul regizor american Oliver Stone (“Platoon” etc.), afirma pentru cei vizați și avizați: “În ce mă privește, cred că rușii și ucrainenii sunt un singur popor. Fundamental, suntem aceeași națiune”. Președintele Federației Ruse amintea că rușii și ucrainenii au rădăcini comune prin religia creștină ortodoxă, ceea ce nu înseamnă că ucrainenii nu au dreptul de a avea propria lor identitate națională . “În Ucraina – spunea președintele Putin – mulți cred că trebuie să-și întărească identitatea, să se bată pentru ea. Aici, în Rusia, nimeni nu se preocupă de această problemă. Nici eu”.

Faptul că președintele Putin a afirmat cât se poate de clar că rușii și ucrainenii sunt un singur popor și o singură națiune arată cum nu se poate mai clar că Rusia nu va face nicio concesie în ce privește dislocarea sau măcar distanțarea Ucrainei de legăturile sale tradițional strânse cu Rusia. O spune, pe un ton calm, dar nu mai puțin ferm, chiar liderul de la Kremlin: “Cred că bunul simț va prevala și că într-un sfârșit (…) o apropiere este inevitabilă”.

Prin încercarea de includere a Ucrainei (și nu numai) în iureșul triumfal de extindere a Europei Răsăritene în structurile europene și euroatlantice, factorii de decizie occidentali au pășit pe un teren mult mai puțin sigur și chiar riscant, oricum într-o zonă istoricește și civilizațional dintr-o cu totul altă realitate geopolitică. Occidentul responsabil pare să devină însă tot mai conștient că și în noua confruntare care se prefigurează tot mai distinct între Noul Vest și Noul Est există o “linie roșie” peste care ar fi catastrofal a încerca să se treacă. Primele semne s-au văzut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 214144