Maksim Oreșkin: Un preț al barilului de 40 de dolari, nu ne sperie
03/09
Pentagonul ”a dormit” cât timp Rusia a dezvoltat tehnologie supersonică
03/09

Corneliu Vlad: “Parteneriatul eficienței” ruso-german ignoră sancțiunile

Corneliu Vlad/ Foto de arhivă personală

Corneliu VLAD

Un context contradictoriu și încărcat, sărbătoresc și comemorativ, învăluie cei 80 de ani de la declanșarea Celui de-al Doilea Război Mondial. Este încă fierbinte istoria celui mai cumplit carnagiu din istoria omenirii, care nu s-a încheiat cu Tratate de pace între principalele forțe beligerante, nici cu o judecată istorică apropiată de un consens rezonabil asupra semnificațiilor tragicului eveniment (consens este poate doar asupra calificativului “tragic”).

Dar – iarăși paradoxal – cei mai implicați protagoniști de atunci, prin statele lor succesoare de astăzi, Germania și Rusia, reușesc – într-un moment de mare tensiune în viață internațională – să salveze relațiile lor bilaterale de o ruptură profund nefastă lor, dar și climatului european și internațional.

Dacă declarațiile președintelui Trump, urmate de cele ale președintelui Macron, apoi și de aprecierile formulate la recentul G-7 din Franța, privind perspectiva revenirii Rusiei în acest format au fost privilegiate în presa internațională, micii pași concreți făcuți în ultima vreme în această direcție de Moscova și Berlin par să fi trecut aproape neobservați. În luna iulie, Dialogul ruso-german de la Sankt Petersburg și-a deschis a 18-a ediție cu participarea miniștrilor de Externe ai celor două țări, pentru prima oară după 2014. “Fără Moscova – a declarat cu acest prilej ministrul german Heiko Maas – nu vom putea răspunde problemelor urgențe ale politicii mondiale”. Iar omologul său rus, Serghei Lavrov, l-a confirmat: “Nu vom putea ajunge la o pace durabilă în Europa decât atunci când vom putea ajunge să lucrăm împreună”.

În același cadru, miniștrii Economiei ai celor două țări au încheiat, pentru prima dată în ultimii ani, un Acord de cooperare economică aprofundată care stabilește “un program pentru un parteneriat al eficienței”. Iar cu câteva luni mai devreme, în aprilie, Mercedes a deschis prima sa uzina în Rusia, în orașul Esipovo de lângă Moscova, în prezența președintelui Putin. În sfârșit, încă din iunie a.c., Gazprom anunța că lucrările de construcție a magistralei energetice Nord Stream-2 au trecut de jumătatea traseului și vor fi încheiate în acest an.

Pentru Germania, sancțiunile instituite față de Rusia de către SUA și UE devin tot mai stânjenitoare și nu numai în plan economic. Ministrul-președinte al landului Saxonia, Michael Kretschmer, lider regional al Uniunii Creștin-Democrate, care se opune sancțiunilor, a fost primit, la Moscova, de către președintele Putin, ceea ce a produs valuri în presă germană, care a început să teoretizeze pe tema “fracturii politice existente încă între cele două Germanii – de o parte cei ce înțeleg Rusia, de cealaltă cei ce se opun Moscovei” (cum sistematiza ziarul francez “Le Figaro”). “Pentru ziarele germane, polemica amintește mai ales că nu toți germanii, din vest sau din est, au aceeași părere asupra relațiilor pe care țara lor trebuie să le aibă cu Moscova” – scria ziaristul Marko Wolter de la Deutsche Welle. Iar “Suddeutsche Zeitung” constata că în landurile estice (din fosta RDG), “Rusia face parte dintre cei mai importanți parteneri comerciali“ și aceste landuri “trimit periodic delegații comerciale în regiuni ale Rusiei”.

Cert este că relațiile germano-ruse și extensiile lor europene și pe relația Est-Vest devin un subiect de analiză tot mai atentă in capitalele lumii (și mai ales la Washington).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 161211