FSB: SUA, implicate în transferul luptătorilor ISIS în Afganistan
24/09
”Moscova nu îl crede”: Cea mai mare greșeală a lui Zelenski
25/09

Corneliu Vlad: “Fraternitatea slavă” – militară și civilă

Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală

Corneliu VLAD

La 25 octombrie, Serbia urmează să semneze un acord de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică, pandantul eurasiatic al Uniunii Europene. Din această structura interstatală inițiată de Moscova fac parte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan și Kîrgîzstan. “Pentru Belgrad, semnarea acestui document va marca o nouă etapă a prezenței sale în spațiul eurasiatic, accesul la o piață cu o capacitate de 182 milioane de consumatori și un PIB total de peste 1,9 trilioane dolari” – explică ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Boțan-Harcenko.

Serbia solicită oficial, de peste un deceniu, și integrarea în UE (cu care schimburile comerciale sunt de circa cinci ori mai mari decât cu Rusia), dar problema Kosovo (și altele) amână mereu finalizarea procesului (recenta vizită la Belgrad a președintelui Franței Macron a redus simțitor speranțele europene ale Belgradului după ce oaspetele francez a declarat că intrarea în UE se va face după ce Uniunea se va reforma).

În acest context, la Moscova, ministrul de Externe Serghei Lavrov declara, recent, că “Serbia este principalul nostru partener în Balcani” și amintea că între cele două țări există, din 2013, un parteneriat strategic. “Rusia este geograficeste departe de Serbia, dar cultural foarte apropiată – scrie revista vest-europeană “Conflits”. Relații istorice vechi întemeiate pe slavism și religia ortodoxă au consacrat în timp o prietenie durabilă între aceste două țări” (recent, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe a vizitat Rusia).

Omul politic și de cultură sârb Andrej Fajselj constată că în prezent “Serbia face obiectul unei lupte de influență între occidentali și ruși”, în sensul că americanii se străduiesc să-și extindă influența, dar rușii nu pot fi eliminați din joc. În ce-i privește pe vest-europeni, publicația “Conflits” constată cu sarcasm: “Natura are oroare de vid și UE, pe lângă lipsă de coerență, se și arată dezinteresată de Balcani, lăsând câmp liber influenței ruse” (“influență” însemnând, de fapt, în mod concret, relații de colaborare și conlucrare pe multiple planuri, în baza unor tratate, acorduri și parteneriate bilaterale, cu obiective tot mai ambițioase). Într-o notă și mai critică, Jean-Baptiste Cuzin, directorul Centrului cultural francez de la Belgrad, sublinia: “Bruxelles impune un statut asimetric. În schimbul aderării și al fondurilor europene, el cere sârbilor să se supună unei viziuni unice, cea a Occidentului atlantist, secularizat, care n-a cunoscut 50 de ani de comunism titoist, nici o prezență islamică multiseculară. Grila de lectură sârbă, rod al unei moșteniri complexe, este până la urmă cea a pluralității europene. Or, UE impune o singură viziune. Iar Rusia profită de această intransigență”.

Un raport întocmit la Bruxelles de Grupul consultativ pentru politica europeană în Balcani constata, cu câtva timp în urmă, că pe măsură ce încrederea statelor balcanice în perspectiva aderării lor la UE scade, Serbia și alte state din zona sunt tot mai atrase de alte opțiuni, respectiv de relații mai strânse cu țări dinafară UE și în primul rând cu Rusia. În ultimii ani, colaborarea ruso-sârbă s-a dezvoltat în tot mai multe domenii: energetic, economic (îndeosebi infrastructură), cultural, religios, militar, dar în primul rând politic. Moscova sprijină necondiționat Belgradul în ce privește poziția sa privitoare la problema Kosovo.

Serbia, care a optat pentru o politică de neutralitate militară, participă totodată la activități militare comune pe timp de pace și cu NATO și cu Rusia (cele cu NATO fiind considerabil mai multe). Anual, în timpul verii, au loc manevrele militare “Fraternitatea slavă”, la care participa Rusia, Belarus și Serbia și care în acest an s- au desfășurat la Pancevo (în Serbia). Dar, după cum se observă, “Fraternitatea slavă” nu înseamnă doar manevre militare ci și o rețea de colaborare și conlucrare în cadru bi-, tri- și multilateral între state din spațiul est-răsăritean și cel eurasiatic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 208798