Carei, 1944 – România eliberată! Din însemnările astrologului Sergiu Bălan
25/10
Rusia va construi o navă specială pentru turiști spațiali
26/10

Participanții la Conferința de la București și-au exprimat îngrijorarea pentru justificarea fascismului în Occident

O ”poză de familie” a participanților la Conferința din București/ Foto: Vesti din Rusia

Potrivit ambasadorului rus în România, Valeri Kuzmin, în ultimii ani, “se pare că mulți din Europa modernă nu numai că nu sunt în stare, dar nici nu doresc, în mod conștient, să tragă învățăminte din cel de-al Doilea Război Mondial”, relatează agenția TASS.

Tendințele din ultimii ani, când, în țările occidentale, fascismul își ridică capul, sunt alarmante. Îngrijorarea față de aceasta și-au exprimat-o participanții la Conferința științifică internațională “75 de ani de la eliberarea Europei de Est de sub fascism și nazism: învățămintele istoriei”, care a avut loc, în această săptămână, la hotelul Marshall Garden din capitala României.

“În ultimii ani, se pare că mulți din Europa modernă nu numai că sunt incapabili, dar nici nu doresc, în mod conștient, să tragă învățăminte din cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Valeri Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România.

Potrivit lui, <<acest lucru este demonstrat, de exemplu, prin rezoluția recentă a Parlamentului European “Cu privire la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei.” Autorii acestui document încearcă să atribuie responsabilitate egală, pentru dezlănțuirea și ororile celui de-al Doilea Război Mondial, celor “două regimuri totalitare”, cel nazist și cel sovietic, ignorând complet sacrificiile uriașe și lupta eroică împotriva nazismului și a fascismului pe care au dus-o popoarele URSS, care au avut o contribuție decisivă la victoria finală a coaliției antihitleriste >>, a spus diplomatul.

La lucrările Conferinței a luat parte și Ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin (în centrul imaginii)/ Foto: Vesti din Rusia

El a adăugat că rezoluția ONU îndreptată împotriva eroizării nazismului și susținută de 130 de țări este sabotată de SUA și Ucraina care au votat împotriva acesteia, sub pretextul apărării ”libertății cuvântului”, în timp ce țările Europei Occidentale s-au abținut cu șiretenie.

Lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial trebuie învățate

Serghei Voronin, șeful Catedrei de Istorie Mondială a Universității “Prietenia Popoarelor” din Moscova, în comunicarea sa pe tema ”Tentația fascismului: privind inadmisibilitatea paralelelor istorice dintre nazism și stalinism”, a arătat că, astăzi, tendințele de renaștere a fascismului au un caracter rusofob clar. „Pentru ca societatea civilizată să supraviețuiască, ea trebuie să învețe lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial”, a subliniat el.

Unul dintre moderatorii conferinței, istoricul Vasile Buga, a menționat că aceste tendințe, aceste încercări de a rescrie istoria – care apar în țările occidentale – în România nu există, dar a chemat la păstrarea vigilenței. El a subliniat “rolul decisiv al Uniunii Sovietice și al armatei sale în distrugerea Germaniei naziste”, menționând “lupta comună a soldaților români și sovietici, pentru eliberarea întregului teritoriu al țării de sub trupele germane și ungare, precum și pentru eliberarea Ungariei și a Cehoslovaciei de sub dominația Germaniei naziste”.

Nikolai Nikiforov, director-adjunct al Institutului de Cercetări Științifice al Academiei Militare din Moscova, a reamintit că, în cadrul misiunii de eliberare a Europei de sub nazism, care a durat un an și ceva, Armata Sovietică a efectuat nouă operațiuni strategice de ofensivă, a eliberat peste 400 de orașe și a plătit pentru aceasta un preț uriaș: în luptele de eliberare, si-au pierdut viața în jur de un milion de ostași sovietici, pierderile generale depășind 4 milioane de oameni.

Despre excese în timpul prezenței sovietice

Serghei Sdvijkov (Societatea de Istorie Militară din Rusia) a prezentat datele privind excesele care au avut loc în timpul prezenței Armatei Roșii pe teritoriul românesc, în 1944. El a subliniat că directivele militare oficiale și secrete ale Comandamentului Sovietic îi obligau pe ofițerii și soldații sovietici să aibă un comportament respectuos față de populația civilă, proprietatea privată sau publică, față de religie ș.a.m.d. și avertizau că orice infracțiune de jaf, violență sau beție vor fi pedepsite în modul cel mai sever. Respectarea disciplinei era urmărită de către organele politice din armată și de ”secții speciale” ale NKVD. Cu toate acestea, într-o lună și jumătate (aprilie-mai 1944), când, pe teritoriul României se aflau în jur de 300.000 de militari sovietici, au fost comise 11 infracțiuni grave. Din documente reiese că cel puțin 9 infractori au fost reținuți și pedepsiți în mod exemplar. Cele mai dese infracțiuni constau în sustrageri și confiscări de bunuri și produse alimentare. În noiembrie 1944, într-o singură lună, la 70.000 de militari sovietici prezenți în România au fost înregistrate 110 infracțiuni, ceea ce, din punctul de vedere a statisticii criminalității pentru orice țară, chiar pe timp de pace, ca acum, nici pe departe nu reprezintă o cifră dramatică, a subliniat istoricul.

Occidentul răspândește, în mod deliberat, minciuni despre război

După cum scrie TASS, invitatul special al conferinței, jurnalistul și politicianul italian, Julietto Chiesa, a declarat că milioane de oameni din lume nu cunosc adevărul despre al Doilea Război Mondial, crezând că victoria asupra Germaniei naziste au repurtat-o Statele Unite. Potrivit acestuia, “țările occidentale se află într-o criză profundă și răspândesc această minciună pentru că nu doresc să admită faptul că epoca dominației lor s-a terminat”. Sarcina principală de astăzi, crede Chiesa, este de ”trecere la o nouă viziune asupra lumii, evitând pericolul războiului”.

Un fragment din expoziția ”Calea spre Victorie: sursele istorice mărturisesc”/ Foto: Vesti din Rusia

Constantin Corneanu, președintele Asociației Europene a Studiilor Geopolitice și Strategice ”George Brătianu”, a menționat că, dacă motivul atacului României, alături de Germania hitleristă, asupra URSS, în 1941, a fost dorința de a lua înapoi Basarabia, în ceea ce privește oportunitatea continuării ostilităților dincolo de Nistru, există, în țară, discuții și controverse. El a emis ipoteza potrivit căreia autoritățile române au întreprins acest demers pentru a preveni pericolul geopolitic al apariției unei “Ucraine Mari”.

Forumul a fost organizat de către Ambasada Federației Ruse în România și de Centrul Rus de Știință și Cultură din București. Au participat reprezentanți ai cercurilor academice și politice din Rusia, România, Italia, Moldova și Slovenia. În cadrul conferinței, a fost lansată expoziția “Calea către Victorie: sursele istorice mărturisesc”, dedicată celei de-a 75-a aniversări a eliberării țărilor europene de către Armata Roșie, de sub ocupația nazistă.

   Agenția TASS – Vesti din Rusia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 247070