Lavrov, despre expulzarea diplomaților ruși din Germania
05/12
Foto: RIA Novosti
Rusia a refuzat să participe la cursa înarmării, împotriva NATO
05/12

Aleksandr Stîkalin: O parte din elita comunistă era pregătită pentru Revoluția Română

Foto: Vești din Rusia

Institutul Revoluției Române din decembrie 1989 a organizat Simpozionul internațional ”Căderea regimurilor comuniste în Europa, sfârșitul confruntării Est-Vest și Revoluția Română din Decembrie 1989”. Lucrările simpozionului s-au desfășurat la hotelul ”Intercontinental” din capitală. Unul dintre participanții la simpozion, dr. Aleksandr STÎKALIN, de la Institutul de Slavistică al Academiei Ruse de Științe (în imagine), a prezentat o comunicare pe tema “Evoluția politicii lui Gorbaciov în raport cu Europa Centrală și de Est (1985-1989)”. Oaspetele din Moscova a acordat publicației noastre un scurt interviu:

– În ce măsură, institutul dvs. abordează evenimentele de acum 30 de ani care au avut loc în această regiune și, în special, evenimentele din România?

– Institutul de Slavistică este o instituție academică centrală din Rusia, care se ocupă de problemele istoriei și culturii țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Și, desigur, subiectul erei comunismului, socialismului este, și el, în centrul atenției noastre – ce s-a întâmplat în țările socialiste, după ce aceste țări au intrat în sfera de influență sovietică. Și, de îndată ce, la sfârșitul anilor ’80, au avut loc aceste evenimente furtunoase, prima noastră conferință s-a desfășurat la începutul anilor ’90. Multe lucrări au fost publicate și în materialele conferinței care a avut loc în 2009 – la 20 de ani de la aceste schimbări radicale din Europa de Est. Peste doi ani, a apărut o colecție de lucrări, “Revoluții și reforme în Europa Centrală și de Est”.

În acest an, 2019, am decis să ne concentrăm asupra modului în care aceste țări s-au schimbat, în decurs de 30 de ani – multe articole, cărți și colecții de articole au fost publicate în materiale din diferite țări, inclusiv România – despre modul în care a avut loc tranziția de la comunism la postcomunism. Conferința, care a avut loc în octombrie, a fost dedicată tocmai acestui lucru: ce drum au parcurs aceste țări, ce au realizat, ce nu au putut realiza. Cum sunt percepute, într-o perspectivă de 30 de ani, acele evenimente, acele iluzii care au existat la început, dacă se poate vorbi despre o dezamăgire față de faptul că nu tot ceea ce au visat oamenii a fost realizat, dacă există la cineva o nostalgie a vremurilor apuse – în contextul unei situații dificile din țările respective.

Un acord final și cel mai dramatic

În ceea ce privește România, aceasta este una dintre părțile integrante ale proiectelor noastre. Revoluția Română a fost, pe de o parte, un acord final în lanțul evenimentelor revoluționare, iar, pe de altă parte, acordul cel mai sângeros, cel mai dramatic. Dacă, în Polonia, procesul a luat 10 ani și a fost în sensul evoluției, în Ungaria – de asemenea, în doi ani s- a trecut, liniștit, la o calitate diferită. În Cehoslovacia, revoluția a fost, de asemenea, complet fără sânge – una de catifea. Or, în România, vedem că au murit peste o mie de oameni.

Încercăm să înțelegem următorul lucru: aceasta a fost, în primul rând, o mișcare de jos, a maselor de oameni, dar, în același timp și o parte din elita comunistă era pregătită pentru această schimbare majoră. Astfel, în doar două zile, a fost format un nou guvern – aveai din cine să-l formezi. Adică, au existat pregătiri – fie și pasive – pentru schimbarea puterii în țară. Și, ceea ce este important, desigur: sunt, încă, în viață martorii evenimentelor, oameni cu care se poate vorbi. Ei bine, este important să analizăm și să urmărim îndeaproape discuțiile care se desfășoară în România însăși, iar discuțiile se desfășoară – de exemplu, pe tema: care a fost rolul factorului extern în Revoluție – este acuzată, de exemplu, Moscova, că s-a implicat, din dorința de a evita căderea completă a comunismului, etc. Iată, de ce este important și interesant, pentru noi, să participăm la un asemenea simpozion, la un asemenea dialog, aici, la București…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 244987