Kosaciov: Trump și-a prezentat eșecurile drept reușite și victorii
05/02
Putin: Omenirea se află în fața unei ”linii periculoase”
06/02

Corneliu Vlad: Șah prudent al Washingtonului în “vecinătatea imediată” a Rusiei (I)

Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală

Corneliu VLAD

Prin turneul sau politico-diplomatic expeditiv – în patru zile, patru state din Europa și Asia Centrală care au frontieră cu Rusia-, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo s-a lansat într-un demers ambițios și delicat. Inițiativa de politică externă a SUA readuce în actualitate conceptul de vecinătate/străinătate imediată, care include fostele republici unionale sovietice devenite independente prin dezmembrarea URSS. Restructurarea și consolidarea statalității Rusiei este una dintre prioritățile existențiale ale președinției lui Vladimir Putin, pentru care vecinătatea imediată reprezintă zona de interese vitale prin excelență a Rusiei actuale, o zona a cărei coeziune se materializează prin multiple interdependențe și legături. Dispariția URSS nu a anihilat – și nu putea să anihileze – coerența acestui spațiu integrat care se înrădăcinează în geografie și istorie, în statutul de lingua franca al limbii ruse, în integrare economică și în prezența minorității ruse în toate aceste state. Reformatarea pe baze noi a relațiilor bi- și multitilaterale dintre Federația Rusă și statele recent independente din acest areal este un proces în plină desfășurare iar în fața sa se ridică sfidari inerente sau explicabile, de natură internă și externă.

În partea europeană, exemplele cele mai evidente sunt criza ucraineană și proiectul de creare a unei Uniuni Rusia-Belarus, pe care vizitele lui Mike Pompeo la Kiev și Minsk le readuce în strictă actualitate. Tendințele și acțiunile de distanțare a Ucrainei de Rusia au avut ca efect compensator realipirea Crimeii la teritoriul rus și secesiunea din Donbass.

Prefațând turneul cu o declarație în care a accentuat că Ucraina și Belarus “vor să fie independente și suverane” și că Washingtonul le va acorda ajutor în acest sens, șeful diplomației americane și-a anunțat explicit scopul vizitelor sale. Dar politologul rus Feodor Lukianov a replicat prompt: “Ne îndreptăm spre un stat unional cu drepturi depline; chestiunea este practic tranșată”.

Bilanțul escalei la Kiev nu a fost însă prea încurajator pentru actuala echipă aflată la putere la Kiev. Senatorul rus Aleksei Puskov a ținut să remarce cât de repede sunt gata SUA să se dispenseze de un aliat. Pompeo a reiterat că SUA “vor continuă să susțină poporul ucrainean”, dar cu puțin înainte de vizită ar fi spus: “Credeți că americanii poartă de grijă Ucrainei?” și, potrivit surselor “Novoie Vremia”: “Crimeea este pierdută. (…) Ucraina a cedat Crimeea, iar Rusia nu este dintre aceia de la care se poate lua ceva”. Nici disputa impeachement, nici scandalul Biden (tatăl și fiul) nu permit un sprijin masiv al Washingtonului pentru Kiev. Oricum, numirea unui nou ambasador american în Ucraina întârzie, ca și proiectata, dar mereu amânata, vizită la Washington a președintelui Zelenski.

În Belarus, dialogul bilateral s-a axat în principal pe efortul de normalizare a relațiilor dintre cele două țări, după întreruperea relațiilor lor diplomatice ca urmare a sancțiunilor aplicate de Washington. Pompeo a anunțat că SUA vor trimite în curând un nou ambasador la Minsk și că este gata să livreze Belarusului petrolul și gazele naturale necesare după ce Rusia a sistat exporturile de produse energetice la expirarea contractelor existente, dar nu a promis că va suprima vizele de călătorie în SUA pentru cetățenii belorusi.

“Este o era a competiției între marile puteri și o oportunitate pentru competiția de influență”, observă un înalt funcționar al Administrației americane. Iar comentatorul Aliaksandr Kudrytski de la agenția Bloomberg susține că președintele Lukașenko “amenință să devină prieten cu Donald Trump”, căci a întrebat pe site-ul prezidențial: “Dacă Trump vine mâine aici, (rușii – n.n.) ce vor face?” Într-o notă malițioasă, senatorul rus Aleksei Puskov a amintit că în Ucraina, după venirea unui nou ambasador american, președintele de atunci Ianukovici a părăsit, la scurt timp după, Kievul iar criza internă s-a dezlănțuit devastator. De altfel, și agenția Reuters a comentat că “Pompeo s-a dus la Minsk pentru a abuza de recentul dezacord apărut între Rusia și Belarus pe teme energetice” și a conchis: “Politica actuală a liderilor belorusi arată că președintele Lukașenko n-a tras concluziile după lecțiile altor regimuri autoritare care au flirtat cu Statele Unite”. Oricum, președintele Belarus a precizat că Rusia va rămâne “principalul furnizor” de petrol și gaze al Belarusului, care însă își va diversifica furnizorii.

Pe ansamblu, vizitele secretarului de stat american în Ucraina și Belarus nu s-au soldat cu rezultate concrete semnificative, urmând că viitorul să arate dacă intențiile și proiectele anunțate de părțile implicate se vor finaliza.

1 Comment

  1. ostafi spune:

    Buna seara, v-am „regasit”.
    Implicarea economica „crescuta” a Rusiei in Belarus impune si din partea Belarus o implicare mai „pregnanta” in Uniunea Rusia – Belarus.
    Lucrurile par destul de simple, asta ca „indemn” pentru domnul Lukasenko, nu poti fi in acelasi timp si „liber-cugetator” si „primul intre egali”, cu Rusia.
    Istoria pare, pentru politicienii aflati temporar la „carma” republicilor foste sovietice, un fel de „meniu” de carciuma selecta. Nu au nici rabdarea sa-l citeasca si nici incredere in explicatiile ospatarului. Temporal, istoria poate fi „bogata sau saraca” dar niciodata „rabdatoare” sau „predictibila”, daca este privita din unghiul obtuz al unei singure parti.
    Este tarziu. Ma bucur pentru alegere. Voi scrie maine si voi incepe cu articolul din 28 ianuarie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 278276