Guvernul a aprobat achiziționarea pachetului de control al Sberbank
14/02
Stoltenberg vrea să-l întâlnească pe Lavrov
15/02

Cum a fost eliberată Budapesta: Documente desecretizate de Ministerul rus al Apărării (Video)

Budapesta. Februarie 1945. Pe una dintre străzile orașului, în urma luptelor crâncene împotriva hitleriștilor și salașistilor/ Foto: Evgheni Haldei/ TASS

Date interesante și necunoscute anterior, despre operațiunea ”Budapesta”, cuprinse în documentele Arhivei centrale a Ministerului Apărării al Rusiei.

În urmă cu 75 de ani, la 13 februarie 1945, Armata Roșie a eliberat capitala Ungariei, Budapesta, de sub trupele germane. În acest context, Ministerul Rus al Apărării a desecretizat documente de arhivă unice, referitoare la operațiunea strategică ofensivă desfășurată de trupele Fronturilor al 2-lea și al 3-lea Ucrainene, cu participarea navelor Flotilei militare a Dunării. Instituția subliniază că, prin publicarea acestor materiale, se dorește apărarea adevărului istoric, contracararea tentativelor de falsificare a istoriei, de revizuire a rezultatelor Marelui Război pentru Apărarea Patriei și a celui de-al Doilea Război Mondial, relatează agenția TASS.

Necesitate militară și protecție teritorială

În deschiderea rubricii create pe site-ul Ministerului Apărării, a fost postată Hotărârea Comitetului de Stat pentru Apărare al URSS, din 27 octombrie 1944. În document se specifică, în mod deosebit, că venirea Armatei Roșii este dictată ”exclusiv de necesitatea militară și de opoziția continuă a trupelor germane; nu are alte scopuri decât eliberarea poporului ungar de sub jugul germano-fascist și nu urmărește ca obiectiv preluarea unei părți a teritoriului ungar”.

În document se subliniază, de asemenea, obligația de a păstra stilul de viață al populației locale: ”Păstrarea, fără schimbări, a tuturor organelor puterii ungare existente în aceste regiuni și a sistemului structurii economice și politice care funcționează în Ungaria”.

Schița grupărilor de trupe germane și maghiare, situate în fața celui de-al 2-lea Front Ucrainean, pentru data de 1 decembrie 1944/ Foto de arhivă

Sub comanda mareșalilor Rodion Malinovski și Fiodor Tolbuhin, operațiunea ofensivă de eliberare a Budapestei a început la 29 octombrie 1944. Acțiunile militare active au durat 108 zile. Forțând Dunărea, trupele sovietice au ajuns, spre Budapesta, la 2 noiembrie. Între timp, armata ungară se destrămase, practic. Dar, Adolf Hitler insista ca orașul să reziste.

La 26 decembrie 1944, Budapesta a fost înconjurată de trupele sovietice, iar trei zile mai târziu, garnizoanei i s-a cerut, sub formă ultimativă (au fost trimiși doi negociatori), să se predea, pentru a se evita vărsarea de sânge. În acel moment, hitleriștii au mai comis o crimă de război, despre care relatează documentele.

”Comandamentul german a dat ordin – deschiderea focului asupra negociatorilor ruși, în cazul apariției lor”, din amintirile general-maiorului ungar Miklos Fridyasa.

Pentru curajul și stăpânirea de sine de care au dat dovadă, cei doi negociatori sovietici, căpitanii Ilia Ostapenko și Nikolai Șteinmeț, au fost decorați postum cu ordinul Războiul pentru Patrie în prim grad.

Valoare istorică reprezintă și alt document, publicat în premieră – protocolul interogatoriului politic al lui Istvan Bethlen (fost prim-ministru al guvernului ungar). ”Guvernul Ungariei a declarat război Uniunii Sovietice, fără aprobarea parlamentului”, a spus el, în declarațiile sale. ”Să intri în război e ușor, să ieși dintr-un război este greu. Nu avem nici un interes în acest război. Sunt, categoric, împotrivă”.

Potrivit afirmațiilor sale, nemții au intervenit activ în viața politică a Ungariei, arestându-i pe cei mai importanți oameni politici ai țării, care nu împărtășeau punctul lor de vedere. Ulterior, aceștia au fost aruncați de vii, în Dunăre.

”Ocuparea, de către nemți, a Ungariei însemna distrugere (…) Trupele erau întreținute exclusiv pe banii Ungariei”, se arată în protocolul interogatoriului general-maiorului Gabor Geriotsi, adjunct al regentului Miklos Horthy (a condus regatul Ungariei în perioada 1920-1944, n.r. TASS).

Orașul-fortăreață și lupte aprige

În timpul luptelor de pe străzile Budapestei/ Foto: de arhivă

Pentru forțele germano-fasciste, capitala Ungariei avea o uriașă importanță strategică. În pachetul de documente publicat se arată clar că intrările în oraș erau apărate de câteva eșaloane, iar Budapesta fusese transformată într-o fortăreață inaccesibilă.

”Toate marile clădiri sunt minate, membrii partidului lui Ferenc Szalasi (politician extremist de dreapta, fondatorul și liderul partidului fascist Partidul Săgeți Încrucișate, ultimul aliat al lui Hitler, n.r. TASS) au primit arme, în subsoluri se amenajează cuiburi de mitralieră. S-a emis ordinul de a dezlănțui teroarea împotriva rușilor… Cu avioanele de transport, nemții își evacuează ofițerii – atât pe cei răniți, cât și pe cei sănătoși.

Comandamentul a cerut rezistență până la ultimul”, din raportul Direcției Politice, elaborat pe baza mărturiilor militarilor, în aprilie 1945.

”Printre locuitorii din Budapesta și soldații unguri se distribuie manifeste tipărite de organizația de tineret anti-germană, unde se arată că Szalasi a trădat tineretul ungar… Cele mai bune instituții de învățământ au fost predate Germaniei, astfel că tot patrimoniul de valoare al Universității din Budapesta a fost expediat la Salzburg”, se precizează în documentele de arhivă.

Cucerirea orașului Budapesta s-a caracterizat prin lupte aprige. Documentele desecretizate arată amploarea lor și efectivul uman al grupării germane: ”În perioada luptelor pentru orașul Budapesta, trupele frontului au anihilat, din numărul grupării înconjurate: soldați și ofițeri – 49.982, tancuri și tehnică mobilă – 203, arme de diferite calibre – 367, vehicule blindate și transportoare blindate – 253, aruncătoare de mine – 490, mitraliere – 1591, avioane – 189. Au fost capturate: soldați și ofițeri prizonieri – 127.202, printre care și ofițeri de grad înalt ai grupării germano-fasciste, tancuri și arme mobile – 269, arme de diferite calibre – 1257, vehicule blindate și transportoare blindate – 83, aruncătoare de mine – 476, mitraliere – 1431, puști și arme automate – 41.000, avioane – 15, etc”.
În plus, documentele demonstrează că armata voluntară ungară a fost luată în custodie completă de către Brigada 83 sovietică de pușcași marini.

Au luptat eroic

Documentele pentru decorarea lui Pavel Voronin și lui Ivan Nikulnikov

Documentele privind decorațiile de stat acordate povestesc despre eroismul, curajul, dăruirea de sine ale ostașilor sovietici. Așadar, comandantul tancului, ofițerul de gardă Pavel Voronin, la 21 ianuarie 1945, în luptele din zona Velenz, a făcut o ambuscadă, distrugând cu tancul său vehicule blindate fasciste: zece tancuri și vehicule de luptă cu autopropulsie, până la 300 de soldați și ofițeri, precum și un număr mare de vehicule cu alimente și muniție. Pavel Voronin a primit titlul de “Erou al Uniunii Sovietice”, se arată în documentul de premiere.

Un alt erou, care a fost prezentat pentru a fi decorat cu cea mai înaltă distincție, a fost comandantul de pluton al brigăzii de artilerie, locotenentul Ivan Nikulnikov. În noaptea de 11 spre 12 februarie, a organizat o apărare circulară, îndeplinind misiunea de luptă de blocare a grupării încercuite a inamicului. “De-a lungul nopții, tovarășul Nikulnikov a respins patru atacuri inamice; în plus, și-a ridicat la contraatac, de două ori, pe cei zece luptători ai săi. Ca urmare, 185 de soldați și ofițeri germani au fost uciși și 210 de soldați și ofițeri capturați prizonieri, în timp ce locotenentul, personal, a ucis în luptă militari inamici”, spune documentul.

Despre orori și atrocități

Protocoalele interogatoriilor prizonierilor de război indică atrocitățile naziștilor, comise împotriva prizonierilor de război și a civililor. Așadar, un prizonier de război din escadronul 1, Breu Josef, a oferit mărturii scrise despre atrocitățile germanilor, săvârșite în orașul Stalino din Ucraina (azi, Donețk – n.r.): “Autobuzul mare pleca pentru distanțe scurte și se întorcea imediat. Toate geamurile din acest autobuz erau strâns închise. Gazele de eșapament nu ieșeau afară, ca de obicei, ci în salonul autobuzului, astfel încât oamenii de acolo erau, curând, intoxicați. Autobuzul arunca oamenii într-o mină retrasă. În curând, au începu să funcționeze două asemenea autobuze.”

De asemenea, el a relatat că cei de la SS, “drept cadou pentru Führer, au distrus complet, cu ajutorul artileriei antiaeriene, o parte din oraș amenajată temporar: așa- numitul ghetou”. În mărturiile sale, figurează descrierile represaliilor pe care naziștii le aplicau împotriva ucrainenilor: “Muncitorii ucraineni au fost bătuți cu biciul, pentru cea mai mică abatere; când muncitorul își pierdea cunoștința, era acoperit cu pământ, pe loc. De îndată ce un muncitor voia să se împotrivească la ceva, era împușcat pe loc.”

În această secțiune de documente se spune că, în ciuda relațiilor aliate, hitleriștii distrugeau bisericile maghiare, îi deportau pe tineri și pe muncitorii mai în vârstă, își băteau joc de populația locală și îi executau pe evrei. Sunt descrise, în special, represaliile împotriva populației evreiești din orașul maghiar Szeged: 16.000 de persoane, sub pretextul evacuării, au fost “trimise în direcția Germaniei”, în vagoane de marfă. Soarta lor ulterioară nu este cunoscută.

Au avut loc orori și în capitala Ungariei. “În cinci camere din subsol, în două camere de la parter, au fost descoperite peste 500 de cadavre de civili de diferite sexe și vârste, inclusiv mulți bebeluși. Toate cadavrele sunt numerotate, ultimele numere sunt de ordinul a patru mii”, se spune într-un act semnat de către șefului Departamentului politic al celui de-a 2-lea Front Ucrainean.

Documentele de mai sus atestă în mod vădit atitudinea hitleriștilor față de poporul maghiar, considerat drept populația statului vasal.

Ajutorul acordat ungurilor

Fotografiile publicate de Ministerul Apărării, din raportul trupelor celui de-al 2-lea Front Ucrainean, pentru ianuarie 1945, demonstrează cu exactitate și culoare starea de fapt de pe urma ocupației germane și a luptelor de la Budapesta. Orașul era puternic distrus, o mare parte transformându-se în ruine. Populația se afla într-o situație foarte dificilă.

Printre arhivele publicate, sunt prezentate și ziare maghiare din 1945, care au publicat articole și declarații ale cetățenilor. Aceștia și-au exprimat recunoștința față de guvernul sovietic, pentru asistența prietenoasă acordată și speranța la cooperare, în continuare. ”Promitem să construim o țară care nu se va întoarce niciodată la un spirit reacționar și a cărei populație va trata întotdeauna URSS cu recunoștință și prietenie adevărată”, scria ziarul ”Szabadsag” din 16 iunie 1945. La 1 mai 1945, în orașele Budapesta și Debrecen, au avut loc evenimente pentru dezvelirea monumentelor ridicate în onoarea piloților Armatei a 5-a aeriene care au murit pe teritoriul Ungariei.

În onoarea eliberării capitalei Ungariei, la 13 februarie 1945, la Moscova, la ora 21:00, au fost trase 24 de salve de artilerie din 324 de tunuri.

Despre cum a fost salutată, în capitala Rusiei, ce-a de-a 75-a aniversare a eliberării Budapestei – povestește reportajul nostru video.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 466133