Sancțiuni. La ONU, Occidentul a respins propunerea Rusiei
03/04
La ordin de afară: MAE a explicat acțiunile Kievului în Donbass
03/04

Timp, înapoi! Vyacheslav Samoshkin (XLVIII): Cea de-a treia revelație a Revoluției Române – Teroriștii!

Vyacheslav Samoshkin

Timp, înainte!                                                                                                                                                                                                                                                                   Valentin Kataev

                                       

                                     ”Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nimic tainic  care nu va fi cunoscut și nu va veni la lumină”.                                                                                                                                                                                                                      Evanghelia, Luca, 8-17. 

În episodul precedent, am descris cum am devenit martor ocular al scenelor din spectacolul diversionist intitulat ”Teroriștii!”. Cine și cu ce scop a pus în scenă acest spectacol?

Răspunsul la această întrebare trebuie căutat, în primul rând, în evenimentele din Timișoara, din zilele 17-18 decembrie 1989. Armata a tras în lumea revoltată, în popor, ucigând zeci de persoane și rănind alte câteva sute. În noaptea de 21 spre 22 decembrie, scenariul s-a repetat la București.

În dimineața zilei de 22 decembrie, când centrul Bucureștiul a fost invadat de muncitorii protestatari și Ceaușescu a fugit, pentru cei răspunzători de măcelul din Timișoara și din București a devenit clar că regimul a căzut și că vor trebui să răspundă pentru executarea ordinelor criminale. De aceea, fiecare dintre făptașii cu grade înalte a început să caute o cale de ieșire din această încurcătură gravă. Ministrul apărării, Vasile Milea, ca un ofițer cinstit, s-a sinucis (nemaiașteptând fuga dictatorului). Adjunctul lui, Victor Stănculescu – pentru a câștiga timp – și-a băgat piciorul în ghips. Iar șeful Statului Major General al Armatei, generalul Ștefan Gușă, cel care, la Timișoara, a dat, nemijlocit, trupelor ordinul să tragă în demonstranți, s-a dovedit a fi cel mai inventiv și viclean. Exploatând lozinca ”Armata e cu noi!” și înfrățirea acesteia cu populația, preocupându-se de operațiunea de întoarcere a unităților militare în cazărmi, pentru început, și-a improvizat un birou de lucru în clădirea Comitetului Central – chiar în sânul Revoluției Române – să țină mâna pe pulsul evenimentelor.

În după-amiaza zilei de 22 decembrie, de la balconul CC-ului se mai rosteau cuvântări revoluționare înflăcărate, dar, când s-a întunecat, în oraș au răsunat primele împușcături. Puteau fi niște împușcături nevinovate, de bucurie, un salut – în cinstea victoriei revoltei populare care a măturat regimul atât de urât. Putea să fie și un tir întâmplător – multă lume, în acele ore, era înarmată – de exemplu, membrii Gărzilor Patriotice. Dar, cineva din sediul CC, în acel moment, a avut inspirația să strige: ”Teroriștii!” Și aceasta a fost a treia mare revelație a Revoluției Române: în oraș, s-ar fi ascuns teroriștii, partizanii regimului Ceaușescu, care ar vrea să zădărnicească succesul Revoluției și să restaureze ordinea anterioară!..

În orice caz, generalul Ștefan Gușă a văzut în strigătul acela o idee providențială, un colac de salvare. Da, în oraș există teroriști! Și Armata Română trebuie să se ridice și să apere, cu pieptul său, Revoluția Română de teroriști, dușmanii Revoluției! Și atunci, această faptă eroică a Armatei și a comandanților ei va fi apreciată și va estompa tot ceea ce s-a întâmplat la Timișoara. Dar, pentru acest scenariu era nevoie de teroriști! Dacă nu sunt, trebuie să fie inventați! Și au fost inventați.

Prin urmare, o mare parte dintre ”teroriști” erau militari din trupele speciale, care primeau ordin să ocupe anumite puncte din oraș, fiind deghizați în civil și să înceapă să facă zgomot – să tragă, nu neapărat în oameni, dar, să creeze impresia că în oraș există teroriști. La rândul lor, echipele de militari ale Armatei ”oficiale”, în speță, echipajele blindatelor care erau mai ”vizibile” în oraș, primeau ordinul – tot din același ”centru de comandă”! – privind prezența ”teroriștilor” și localizarea exactă a acestora. Sarcina militarilor din blindate sau din echipele separate era să-i ”neutralizeze” pe ”teroriști”, fără exces de zel, însă, precum am văzut în episodul din zona Televiziunii (vezi fragmentul precedent al amintirilor) – am adus și explicația fenomenului respectiv: ”așa a fost ordinul”…

Tocmai o asemenea schemă poate fi urmărită în acțiunile ”teroriștilor”, pe de o parte și ale Armatei, pe de altă parte, în cazurile descrise de mine în episoadele de la Biroul Agenției ”Novosti”, din blocul de locuințe al Reprezentanței Comerciale sovietice, la o vilă din zona de Televiziune și în cazul securistului Sandu N., care a primit ordinul de la ofițerii din Armată. Problema a fost faptul că, în această atmosferă de tensiune teroristă, se producea harababura – situații confuze, chiar de panică, spectacolul conceput ieșind de sub control și soldându-se cu sute de victime nevinovate. Același lucru îl spun, la ora actuală și procurorii militari care parcă s-au trezit din somnul de 30 de ani – ca o Frumoasă din pădurea adormită (mă refer aici la anchetarea crimelor săvârșite în perioada de după 22 decembrie). Iată ce spun ei, repetând, de fapt, concluziile fostului procuror Dan Voinea, dat afară în momentul în care a început să deranjeze cu dezvăluirile sale: „Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unități militare, ordonate, în general, pe timpul nopții), au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare”. La acest capitol pot fi încadrate incidentele tragice petrecute în zona aeroportului Otopeni și în cartierul Drumul Taberei, lângă Ministerul Apărării, cu două echipaje de uslași în frunte cu colonelul Gheorghe Trosca…

Foto: Revista ”22”

De la bun început, mi s-a părut foarte ciudat și mă întrebam: ce caută șeful Statului Major al Armatei Române, generalul Ștefan Gușă, în clădirea CC-ului, unde urma să stea pe toată durata Revoluției? De ce nu stă acolo unde îi este locul – la Statul Major General? Răspunsul este foarte simplu: ca să nu fie controlat de nimeni și, în primul rând, de colegii săi militari – în ceea ce va întreprinde el, în orele și zilele care urmează și anume, în punerea la cale a diversiunii, a spectacolului sângeros sub denumirea ”Teroriștii”. Bineînțeles, scenariul cu ”teroriștii” îi venea ca o mănușă și generalului Victor Stănculescu, cei doi generali înțelegându-se unul cu altul chiar fără cuvinte.

La realizarea scenariului, complotiștii s-au folosit și de elementele operațiunii secrete ”Radu cel Frumos”, care fusese pregătită din timp, pentru o situație de urgență în care regimul Ceaușescu ar fi fost supus unui pericol (de fapt, elementele acestei operațiuni au fost activate, probabil, câteva zile mai devreme, la Timișoara). Însă, în situația dată, de după 22 decembrie, acest plan trebuia ”ajustat”, pentru un scop diametral opus – apărarea Revoluției Române împotriva teroriștilor închipuiți și pentru simulacrul de luptă împotriva lor. Acest plan presupunea lupte de gherilă în orașe și, după cum se poate deduce, folosirea unor comenzi codificate care erau pe înțelesul tuturor eventualilor implicați și, în primul rând, al trupelor speciale ale armatei utilizate în acest scop (datorită dezvăluirilor făcute, mai târziu, în timpul anchetei împotriva generalului Truțulescu – afacerea ”Țigareta” – au ieșit la iveală și traseele făcute de aceste trupe în zilele Revoluției). În diversiune, erau folosite, poate, ”în orb” și cadrele securității care în noaptea de 22-23 decembrie au fost trecute în subordinea Armatei. Așa se explică prezența permanentă, alături de generalul Gușă, a șefului Securității, generalul Iulian Vlad.

În acest context, era activată și diversiunea cu ”războiul radio-electronic”. În acele zile, am venit la sediul reprezentanței Tratatului de la Varșovia din București, de pe str. Nicolae Ionescu, la șeful acesteia, general sovietic al cărui nume, din păcate, nu îl mai țin minte, ca să lămuresc povestea cu ”țintele false aeriene” care apăreau, în acele zile, pe radarele antiaeriene. Dar, culmea, nici el nu avea habar despre ce este vorba; mi-a spus doar că a auzit același lucru de la consulul general sovietic de la Constanța – oraș deasupra căruia au fost, de asemenea, înregistrate aceste semnale false. După cum a arătat, mai târziu, expertul militar Valentin Vasilescu, aceste semnale erau produse de sistemul sovietic ”Almaz-2-Vozduh”, care se afla în dotarea Forțelor Aeriene Române și această diversiune nu putea fi îndeplinită fără cunoștința și fără ordinul generalului Iosif Rus, șeful Aviației Militare, care și el, acum, se află sub ancheta penală redeschisă de Procuratura Militară, pentru implicarea în diversiunea cu ”teroriștii”. După cum se știe, în haosul creat prin diversiunea radio-electronică a fost doborât și un elicopter cu doi generali români…

În acele zile, puterea reală se afla în mâinile acelor câțiva șefi ai Armatei Române despre care vorbim (în primul rând, generalii Gușă și Stănculescu). Cel mai probabil, ei n-au avut de ce să-i dea raportul lui Iliescu și celorlalți din noua conduce a țării despre ceea ce făceau. Însă, pentru orice eventualitate, aveau și o motivație de acoperire care ar fi putut arăta în felul următor: Revoluția, mișcarea populară trebuie ținută sub control, pentru a se evita anarhia și dezordinea…

Așadar, dacă generalii Victor Stănculescu și Ștefan Gușă erau vital interesați de acest scenariu salvator, Ion Iliescu și echipa sa, inclusiv câțiva militari în retragere, nu aveau niciun interes să se implice în diversiunea cu teroriștii în care, de altfel, nimeni nu i-a invitat – pentru că, la Timișoara și la București, nici Iliescu, nici camarazii săi nu au omorât pe nimeni și n-au avut de ce să se ”reabiliteze” prin actele de vitejie ale Armatei Române, în perioada de după 22 decembrie, și au fost, ca și toată lumea, manipulați de către organizatorii diversiunii.
                                                                                                                                                                                                                      (Va urma)

Citiți celelalte părți din amintirile corespondentului rus în România, Vyacheslav Samoshkin, aici:

http://www.vestidinrusia.ro/2018/06/19/timp-inapoi/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/06/27/timp-inapoi-ii/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/07/05/timp-inapoi-amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-iii/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/07/12/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-iv-deodorant-si-lenin/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/07/19/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-v-omar-khayyam-in-loc-de-ostasul-sovietic/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/07/26/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vi-conditii-mai-omenesti-decat-in-gulag/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/08/02/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-vii-o-veste-groaznica-venita-din-chile/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/08/09/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-viii-suflet-de-jucator/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/08/16/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-ix-o-poveste-trista/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/08/23/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-x-un-sentiment-de-gratitudine/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/08/30/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xi-initiere-intr-o-romanie-profunda/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/09/06/4388/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/09/13/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xiii-cu-rucsac-alaturi-de-andrei-rubliov/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/09/20/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xiv-o-medalie-cu-bucluc/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/09/27/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xv-subiecte-de-contact/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/10/04/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xvi-la-marin-preda-in-vara-fierbinte-1975/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/10/11/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xvii-sa-fii-darz/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/10/25/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xviii-caii-postali-ai-progresului/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/11/01/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xix-lumina-vine-dinspre-moldova/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/11/08/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xx-o-incercare-de-schimbare/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/11/15/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxi-deschizand-un-capitol-nou/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/11/22/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxii-bucurestiul-ma-ia-in-brate/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/11/29/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxiii-debut/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/12/06/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxiv-in-delta-in-refugiu/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/12/13/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxv-brejnev-intra-in-hora/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/12/20/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxvi-primele-semne-de-dezamagire/

http://www.vestidinrusia.ro/2018/12/27/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxvii-invitatie-la-istorie-in-loc-de-povestea-de-craciun/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/01/03/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxviii-intre-laminor-si-cehov/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/01/17/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxix-la-breaza-cu-vedere-spre-bucegi/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/01/24/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxx-pe-traseele-dunarene/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/02/21/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxi-departe-de-bucuresti/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/02/28/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxii-o-sansa-pierduta/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/03/08/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxiii-arta-traducerii-ca-arta-a-pierderilor/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/03/14/amintirile-unui-corespondent-rus-vyacheslav-samoshkin-xxxiv-traducandu-l-pe-celalalt-rebreanu/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/03/21/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxv-cum-a-supravietuit-romanta-ruseasca-tiganeasca/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/03/28/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxvi-chilieni-ajutati-de-romani/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/04/11/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxvii-ultimul-bolsevic/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/04/25/amintiri-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxviii-logica-bolsevica/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/05/03/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxix-in-vizita-la-patriarh/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/05/30/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxx-naufragiatii/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/06/07/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxxi-vise-neimplinite/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/06/23/amintirile-corespondentului-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxxii-linie-alba/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/07/18/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxxiii-in-soarta-mea-de-ziarist/

http://www.vestidinrusia.ro/2019/12/21/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxxiv-fatidica-zi-de-21-decembrie-1989-sau-revelatiile-revolutiei-romane/

http://www.vestidinrusia.ro/2020/01/04/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xxxxv-revelatiile-revolutiei-romane/

http://www.vestidinrusia.ro/2020/02/09/amintirile-unui-corespondent-rus-in-romania-vyacheslav-samoshkin-xlvi-revelatiile-revolutiei-romane/

http://www.vestidinrusia.ro/2020/03/02/amintiri-unui-corespondent-rus-in-romania-vyaceslav-samoshkin-lxvii-cea-de-a-treia-revelatie-a-revolutiei-romane-teroristii/

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 576050