România poate recunoaște Rusia drept stat ostil
11/06
Riabkov: De ce trebuie prelungit Tratatul START-3
11/06

Fiodor Lukianov: Suprastructură în loc de bază. Ce stă în spatele protestelor din SUA?

Saint Paul, Minnesota. Manifestanții au demolat monumentul lui Columb, descoperitor al Americii/ Foto: esquire.ru

Protestele din Statele Unite s-au dovedit de mai lungă durată decât s-a crezut la momentul izbucnirii lor. În plus, au cuprins și alte părți ale Occidentului, în unele zone căpătând chiar caracter agresiv. Ce se întâmplă? Primul lucru care vine în minte – reacția la încremenirea în care a intrat viața normală din cauza pandemiei. O uriașă masă de oameni au rămas fără ocupațiile lor obișnuite, iar mulți și fără mijloace de existență. Energia negativă a răbufnit cu prima ocazie ivită, consideră analistul rus Fiodor Lukianov, într-un articol publicat în ”Rossiiskaia Gazeta”.

Politologul rus Fiodor Lukianov, coordonator al Clubului de dezbateri politice ”Valdai”/ Foto: so-l.ru

Această explicație nu este nefondată, pandemia a devenit catalizator. Dar problemele au apărut înainte nu din cauza ei și nu vor dispărea când se va termina. De fapt, proteste de natură rasială, cu motive foarte asemănătoare, s-au întâmplat în SUA de nenumărate ori. Uneori, ele au devenit ca o trenă lungă și au condus la schimbări în peisajul politic. Nimeni nu neagă fricțiunile din relațiile dintre americanii albi și cei de culoare, nici progresul major realizat în prima jumătatate a secolului trecut în privința egalității de drepturi. Deși, într-o oarecare măsură, cu cât se obțin mai multe succese, cu atât problema devine mai frapantă. Iar faptul că un afroamerican a reușit să devină președintele țării nu face decât să sublinieze situația nefavorabilă a unei părți majoritare a populației de culoare. Posibilitățile politice și egalizarea socio-economică nu merg neapărat mână în mână.

În urmă cu câțiva ani, pe ecrane a apărut filmul regizorului britanic Martin McDonagh ”Trei panouri publicitare lângă Ebbing, Missouri” (Three Billboards Outside Ebbing, Missouri), bine primit și de critici și de public. Merită văzut pentru a înțelege ce se întâmplă la Minneapolis și în alte orașe americane. Eroul principal este un polițist rasist dezechilibrat psihic, care are o muncă grea și periculoasă, încălcându-i regulile pentru a lăsa impresia că legea triumfă, apoi pleacă acasă, unde își petrece timpul în compania dozelor de bere și a unei mame pe jumătate nebună. Filmul redă atmosfera dintr-un orășel unde în spatele fațadei de bunăstare se ascunde o apăsătoare nelinișe socială, care se răspândește, practic, asupra tuturor.

Polarizarea fatală a societății, despre care s-a început să se vorbească deschis după instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump, are rădăcini adânci în trecut, legată fiind de probleme sociale acute acumulate de-a lungul timpului. Pandemia le-a accentuat. Pe de o parte toți constată că pentru prima dată în istorie guvernele din întreaga lume au pus valoarea fiecărei vieți omenești deasupra intereselor economiei și, într-un fel, deaspura societății în totalitatea ei. Pe de altă parte, după cum nota istoricul austriac Walter Scheidel, de la Stanford, avantajați de progres s-au dovedit cei mai prosperi, capabili ”să aștepte, în siguranța relativă a birourilor de acasă și cu o muncă mult mai bine plătită, ca furtuna să treacă”. În timp ce cea mai mare parte a acestei societăți, privată și de asigurarea elementară de sănătate, oricum nu are acces la servicii medicale și sociale normale, ba își mai și pierde sursa de venit, pentru că economia a fost plasată în lockdown pentru a salva viețile lor. Adică dezechilibrele se rostogolesc mai departe.

Sistemul american al garanțiilor sociale este unul specific, deoarece cultura politică a SUA a fost, de la fondarea statului, orientată spre individualism, antreprenoriat și responsabilitatea fiecăruia pentru sine. Totuși, acest lucru nu te scapă de tot mai multele probleme, care apar și acum. Creșterea în popularitate a reprezentanților a aripii de stânga, ba chiar de extremă stângă din taberele liberală și democrată, uluitorul fenomen Bernie Sanders, care la 80 de ani este idolul tineretului – sunt manifestări ale acestei crize. De aici și amploarea răspândirii protestelor și atractivitatea gesturilor simbolice. Deși campania este îndreptată împotriva brutalității poliției și a inegalității de rasă, în spatele ei se ascund revendicări care țin de dreptate și de schimbări în sensul cel mai larg al cuvântului. De aceea printre cei simpatizați se numără nu doar persoanele de culoare și extremiști de stânga, ci și politicieni, care consideră că trebuie să-și dovedească apartenența la idealurile protestelor.

Elitei la putere îi convine să pună accent tocmai pe componenta rasială, să transfere dezbaterile pe extinderea măsurilor de protecție și de susținere a unui anumit grup în loc să discute despre nedreptatea sistemului. Apelurile populiste de a sista finanțarea poliției nu duc nicăieri. În general, înlocuirea transformărilor socio-politice cu schimbări politice (iar acum tot mai des cu tehnologii) este o metodă răspândită de a curma nemulțumirea, iar acest lucru este valabil nu doar pentru SUA. Acum, clasele politice încearcă, mai degrabă, să facă din nou același lucru. Și poate că pentru un timp va merge. Dar următoarea escaladare va fi și mai agresivă și mai înfricoșătoare decât actuala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 548280