Aleksei Pușkov: În Polonia prinde viață planul Zbigniew Brzezinski
04/08
Occidentul l-a împins pe Lukașenko într-o situație de impas
05/08

Corneliu Vlad: Pentru Moscova, confruntarea Trump-Biden e joc cu sumă nulă

Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală

Corneliu VLAD

La mai puțin de 100 de zile până la prezidențialele din SUA atmosfera preelectorală rămâne la fel de confuză, încărcată, incertă, pasională ca în întregul mandat al președintelui Donald Trump. Confruntarea dintre candidați nu mai este, de data aceasta, doar între două personalități, partide, doctrine și strategii politice etc., ci între două direcții esențiale și orientări de durată și de perspectivă pentru America, dar și pentru mersul vieții internaționale. Toate statele sunt interesate, într-o măsură sau alta, de rezultatul votului pentru Casă Albă. Unele precum Germania, Canada, Mexicul, Polonia etc., mai mult, altele mai puțin.

Dar Rusia? Da și nu, susține politologul rus Andrei Kortunov. Da, fie și pentru faptul că, așa cum se spune mai în glumă, mai în serios, Trump este cel mai bun, dacă nu chiar singurul prieten al lui Putin la Washington și relațiile personale dintre cei doi au fost constant binevoitoare și de respect reciproc. Nu, pentru că în ultimii patru ani relațiile ruso-americane nu s-au îmbunătățit, ba dimpotrivă. Și nu numai din cauza ostilității din Congres și a rusofobiei întreținute în cercurile influente și în opinia publică din SUA. (Ziarista Brianna Keilar de la CNN socotea conștiincios că Trump a fost de 37 de ori “amabil” față de Putin!) Oricum, președintele Trump, nu Congresul a retras SUA din importante acorduri ruso-americane în domeniul armamentelor și a sporit prezența militară a SUA în Europa. Așadar, contrar unei percepții răspândite, pentru Moscova Trump nu ar fi neapărat preferabil ca președinte în raport cu Biden, deși acesta e adept afișat al unei politici dure față de Rusia. În plus, cu Trump la președinție încă patru ani, clasa politică americană ar rămâne în continuare divizată, ceea ce ar bloca eventuale demersuri ale Casei Albe de normalizare a relațiilor cu Moscova. E adevărat însă că nici cu un președinte Biden nu se întrevăd perspective mai încurajatoare în materie. Biden pare mai înclinat în sprijinirea Kievului, dar în același timp ar putea fi mai flexibil în negocierile pe teme de control al armamentelor. Ne aflăm în față unui eșichier complex și complicat, plin de nuanțe, dar pe fond cu niciunul dintre cei doi relațiile Moscova-Washington nu par a avea în viitorul apropiat șanse de ameliorare.

Altceva: în ce măsură e intresat electoratul american de relațiile cu Rusia, cât ar cântări ele în balanța voturilor. În general, politica externă nu prea e luată în seamă de electoratul american, chiar când e vorba de alegerea președintelui. Iar politica externă a unei superputeri e asemenea unei nave imense care nu poate manevra rapid și spectaculos, cum spunea cineva. Drept care, în general, candidații la Casă Albă nu au poziții tranșant diferite în marile probleme internaționale. Nici de data aceasta. Dar și aici sunt nuanțe. În timp ce Trump duce o politică unilateralista și nu pune preț pe solidaritatea atlantică și instituțiile internaționale, Biden optează pentru alianțe și unitate occidentală de acțiune. Diferență de luat în calcul și în ce privește relațiile cu Rusia.

Pe ansamblu însă, se poate spune că nimic spectaculos nu se va întâmpla în relațiile ruso-americane după alegerile din noiembrie. Nu de la Casă Albă, nu de la Washington s-ar putea declansa o resetare, o relansare, un reviriment salutar. Dar de unde? Din dinamica triunghiului Washington-Beijing-Moscova, din frământările interne ale NATO, din evoluția imprevizibilă a flagelului Covid? Greu de spus.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 629325