Dmitri Peskov
Peskov: Kremlinul nu a fost implicat în transferul lui Navalnîi
25/08
Cazul Navalnîi. Kremlinul spune că sunt mai multe variante
25/08

Ivan al IV-lea cel Groaznic, un Ţar al Întregii Rusii. Din însemnările astrologului Sergiu Bălan

Țarul Ivan Cel Groaznic. Un fragment din tabloul de V.Vasnețov/ Foto: diletant.media

Una dintre figurile cele mai proeminente și controversate ale istoriei Rusiei este Ivan al IV-lea, din dinastia Rurik, de la a cărui naștere se împlinesc 590 de ani (este născut la 25 august 1530). E fiul lui Vasili al III-lea, Mare Cneaz al Moscovei.

Ca şi cum vremurile ciudate, care abundau în comploturi, urzeli, asasinate nu erau de ajuns, Ivan al IV-lea are parte de o copilărie cel puţin zbuciumată. La 3 ani, devine Mare Prinţ al Moscovei, după decesul tatălui său, iar la vârsta de 8 ani îşi pierde şi mama, care asigurase regenţa după dispariţia lui Vasili al III-lea. Ivan creşte într-o dualitate socială – este respectat în public şi neglijat, umilit chiar, în particular. Grupul nobililor care asigurau regenţa, după moartea mamei sale, nu l-a tratat bine, străduiindu-se, parcă, să-i trezească lui Ivan cele mai crâncene sentimente faţă de ei – de fapt, se pare că acestea sunt rădăcinile comportamentului său de mai târziu, împreună cu suspiciunea legată de otrăvirea mamei sale.
Ivan al IV-lea este încoronat Ţar al Întregii Rusii la 16 ianuarie 1547, fiind primul conducător care are această titulatură – Ţar. El acţionează reformator, întru modernizarea şi centralizarea ţării sale, fiind un iubitor de cunoaştere, educat şi instruit. Astfel, este revizuit sistemul juridic rusesc – apare Codicele Ţarist, în 1550 şi este introdusă administrarea locală în regiunile rurale. Armata este modernizată, Rusia devenind o mare putere militară. Se deschid noi rute pentru comerţ şi este introdusă presa tipărită.
Anul 1552 aduce victoria armatelor lui Ivan al IV-lea asupra Hanatului Kazanului, după ce, mult timp, tătarii devastaseră sistematic regiunea de Nord-Est a Rusiei. În scurt timp, şi Astrahanul a avut aceeaşi soartă. Rusia începe extinderea către Siberia, devenind, treptat, un mare stat multietnic.
1553 este un an de turnură în destinul lui Ivan al IV-lea. O boală este aproape de a-i fi fatală, iar în 1560, moare Anastasia, soţia sa. Ivan suspectează otrăvirea Anastasiei de către nobili şi, până la decizia de a suprima nobilimea ereditară avidă de putere nu este decât un pas.
Astfel, în 1565, ia naştere Opricinina (domeniul separat) – formată din câteva teritorii şi oraşe din Rusia şi administrată de prima forţă poliţienească – opriciniki. Ei sunt favoriţii Ţarului, cei îmbrăcaţi în negru, călări pe cai negri, cei care seamănă teroarea în rândul celor care-l contestau pe Ţar. Fireşte, averile şi pământurile nobililor acuzaţi de trădare erau confiscate. Unul dintre evenimentele rămase în istorie este Masacrul de la Novgorod (1570), când însuşi Ivan al IV-lea a condus trupele cu misiune punitivă. Bogatul oraş, care intenţiona să se supună polonezilor, a fost distrus, iar populaţia măcelărită.
1581 este, iarăşi, un an profund nefast pentru Ivan al IV-lea. În timpul unui conflict cu fiul său, Ivan, potrivit unei versiuni nedovedite de nicio probă, îl, chipurile, ucide pe acesta, lovindu-l cu un baston metalic. În orice caz, moartea fiului îl destabilizează şi mai mult pe Ţarul oricum decompensat, care începe să postească, să meargă prin mânăstiri, să petreacă ore întregi în rugăciune şi reculegere. Boala fizică avansează şi Ivan al IV-lea moare la 28 martie (18 martie, stil vechi) 1584, dată calculată, se pare, de către astrologii săi. În anul 1960 au fost examinate rămăşiţele sale, constatându-se un nivel crescut de mercur. Fireşte, se poate specula că Ţarul Ivan al IV-lea a fost otrăvit sistematic, de către cei care aveau poliţe grele de plătit, pe lângă eterna fascinaţie a puterii.

Fecioară cu Soarele la 11 grade, Ivan al IV-lea s-a născut pe Lună Nouă – mai precis, în cea de-a patra zi lunară. Aspectul l-a făcut deschizător de drumuri, iniţiator şi inovator, dar şi neîncrezător în oameni. Având în vedere că moartea a fost o constantă în destinul său, probabil are un Ascendent în Scorpion sau casa a VIII-a intens populată. Oricum, conjuncţia Soarelui cu Marte spune destule despre violenţa sa, dar şi despre abilităţile militare, iar sextilul cu Uranus despre caracterul imprevizibil.

Luna în Balanţă, alături de Venus şi de Jupiter, a deschis calea către erudiţie, ştiinţe juridice şi arte. Catedrala Sf. Vasili din Piaţa Roşie, un real simbol al capitalei moscovite, este ctitoria primului Ţar al Rusiei, o bijuterie artihectonică unică, de o frumuseţe tulburătoare. Legenda spune că arhitecţii săi au plătit cu ochii, pentru ca să nu existe o a doua la fel…
Vocaţia puterii vine de la Mercur în Leu, care i-a dat perspectivă şi capacitatea de a gândi la scară mare, iar semnul natal l-a făcut un bun administrator.
Stelele fixe au, şi ele, ceva de spus în destinul acestui personaj atât de interesant. Mizar, activată de Marte, este o stea nefastă, care conectează cu calamităţile şi cu focul, iar temuta Scheat, activată de Neptun, poate avea legătură cu sfârşitul prin otrăvire sau cu şirul de morţi care l-au însoţit pe Ivan al IV-lea în cei 54 de ani de viaţă.

Cel care, astăzi, este readus în memoria cititorilor, s-a născut şi a trăit într-o epocă asemănătoare cu cea de acum. Şi atunci, Pluton tranzita Capricornul, iar Neptun avea pasaj prin Peşti. Ivan al IV-lea, fiu al Rusiei, a fost primul Ţar (expresia lui Pluton în Capricorn, responsabil cu schimbarea structurilor de putere) şi cel care a pornit Rusia către ceea ce avea să devină – o mare putere militară şi politică a lumii.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 629275