SUA au dislocat în România drone de atac
05/01
Cronica cuceririlor spațiale: Prima navă lansată spre Lună a fost rusească!
05/01

Serghei Rogov: Noul buget al Pentagonului nu are legătură cu START-3

Academicianul Serghei Rogov/ Foto: TASS

Senatul Statelor Unite a respins veto-ul președintelui american, Donald Trump, asupra bugetului destinat apărării și a aprobat pachetul financiar în valoare de 740,5 miliarde de dolari. Academicianul Serghei Rogov a comentat, la solicitarea agenției Interfax, votul senatorilor americani și a răspuns la câteva întrebări.

Acest lucru poate însemna că noul buget al apărării, ce prevede o creștere cu 25% a cheltuielilor destinate dezvoltării și modernizării armelor nucleare, conduce deja la ideea că SUA vor renunța la START-3?

Serghei Rogov: – Nu, lucrurile nu pot fi interpretate astfel. Despre ce este, de fapt, vorba. Sub Trump, Statele Unite au început modernizarea tuturor celor trei componente ale triadei lor nucleare: rachete balistice intercontinentale, rachete balistice cu lansare submarină și bombardiere grele. Iar această creștere cu 25% are legătură cu modernizarea triadei, dar fără legătură directă cu Tratatul START-3, deoarece amploarea modernizărilor prevăzute se încadrează în plafoanele stabilite de Tratatul START-3.

Continuarea procesului de modernizare a arsenalelor nucleare include dezvoltarea focosului W93. Prin ce se deosebește el de cele actuale?

Serghei Rogov: – Focosul are câteva ogive nucleare noi. Este dezvoltat de Ministerul Energiei al SUA și pentru rachete balistice intercontinentale, și pentru rachetele balistice cu lansare subacvatică, și pentru noua rachetă cu care vor fi echipate bombardierele LSRO. Ceea ce înseamnă că sunt modernizate nu doar mijloacele de transport ale armelor nucleare, dar și focoasele nucleare în sine. În plus, se prevede o creștere a numărului de prefabricate pentru asamblarea proiectilelor nucleare.

În buget figurează și un punct referitor la modernizarea spațiului. Adică o creștere a forțelor spațiale ale SUA?

Serghei Rogov: – Da, având în vedere că forțele spațiale au rămas o ramură independentă a Forțelor Armate, este prevăzută dezvoltarea lor și lansarea pe orbită a unei noi generații de senzori extrem de sensibili, care ar urma să detecteze atât lansarea rachetei, cât și traiectoria de zbor a rachetelor, dar și a focosului după lansare. Deocamdată, însă, nu se alocă mijloace pentru desfășurarea unor sisteme spațiale de atac. Plasarea acestor senzori are legătură cu întărirea posibilităților apărării americane antirachetă, iar, pe viitor, ar putea avea legătură și cu desfășurarea unor sisteme de atac.

Există o astfel de perspectivă?

Serghei Rogov: – Da, există, dar în acest buget nu sunt bani pentru așa ceva.

Bugetul stabilește doar efectivul trupelor terestre sau al altor tipuri de forțe armate? Este o creștere comparativ cu ceea ce este în prezent?

Serghei Rogov: – Acest lucru are legătură cu faptul că, din moment ce Trump a început să reducă participarea SUA în războaiele din Afganistan și din Irak, se produce o diminuare, una mică, a efectivului de personal al forțelor armate.

Există vreun pericol real ca lucrările de construire a gazoductului ”Nord Stream-2” să nu poată fi duse la bun sfârșit?

Serghei Rogov: – În general, da. Pentru că legislația americană este o chestie foarte șmecheră. Să luăm, spre exemplu, legea privind alocările destinate apărării – sunt cinci mii de pagini, pe care nici un om normal, nici măcar dintre membrii Congresului, nu le-a citit. Acolo sunt scrise lucruri care nu au nici o legătură directă cu cheltuielile pentru apărare și, în special, cu sancțiunile, nu doar împotriva firmelor și companiilor rusești, dar și europene, ce vor participa la definitivarea conductei. Acum se mai lucrează la alt pachet, separat, de sancțiuni suplimentare împotriva ”Nord Stream-2”. Deci, în ceea ce privește acest gen de inserții, unele sunt absolut ridicole, cum ar fi, spre exemplu, interdicția impusă Partidului Comunist Chinez de a stabili moștenitorul lui Dalai Lama. Cu alte cuvinte, acolo mai sunt inserate și prevederi anti-chineze, legate de Hong Kong, dar pe mine m-a amuzat problema cu Dalai Lama.

Americanii promit să vândă 25 de avioane Turciei ca ajutor militar. Este un fel de sprijin pentru că a participat, de partea Azerbaidjanului, la recentul conflict?

Serghei Rogov: – În privința Turciei, sancțiunile continuă, totuși, să fie aplicate, dar comerțul merge, iar americanii îi dau de înțeles lui Erdogan (Recep Tayyip Erdogan, președintele turc, n.r.) că, dacă renunță la cooperarea cu Rusia și la achiziționarea de arme din Rusia, ei sunt gata să recompenseze Turcia. Trebuie însă avut în vedere și un alt factor și anume că, în acest an, Turcia va prelua conducerea forțelor de reacție rapidă ale NATO. Este alt aspect ce subliniază atașamentul Turciei la Alianța Nord-Atlantică.

În ceea ce privește Azerbaidjanul, în America nu există o poziție unitară față de Azerbaidjan, pentru că în America există un lobby armean destul de puternic, care, este adevărat, nu a reușit să obțină impunerea vreunor sancțiuni împotriva Azerbaidjanului. În același timp însă, America nu are vreun ”zăhărel” pentru Azerbaidjan.

Ucrainei i-a fost repartizată o sumă destul de mare de bani – 250 de milioane de dolari, o mare parte dintre ei fiind destinată achiziționării directe de arme. Înseamnă că Ucraina este împinsă spre război?

Serghei Rogov: – În realitate, nu sunt chiar atât de mulți bani – 75 de milioane de dolari pentru a cumpăra arme, în condițiile în care bugetul apărării al SUA valorează 740,5 miliarde. Nu reiese nici măcar 1% din bugetul american al apărării, ci 0,1%.

Dar, pentru Ucraina, este mult?

Serghei Rogov: – Da, pentru Ucraina, al cărei buget este relativ mic, acești bani contează atât în planul obținerii de armament american, dar și ca simbol al susținerii politice din partea SUA, ca lipsă a dorinței de a merge spre o soluție politică de rezolvare a situației din Donbass și pentru pregătirea unei soluții militare a acestei probleme. Toate acestea mă duc cu gândul la ceea ce s-a întâmplat în Croația, la mijlocul anilor ’90, când ajutorul militar american acordat forțelor armate croate le-a determinat pe acestea să lanseze un atac absolut surprinzător și, în câteva zile, să cucerească întreg teritoriul Republicii Srpska, aflată în regiunile de frontieră ale Croației. O paralelă care vine de la sine.

– În ce măsură acest buget diferă de cel al lui Trump?

Serghei Rogov: – Trebuie spus că diferențele sunt minore, dar trebuie constatat, în același timp, că în America se duce, acum, o bătălie nu în jurul unor probleme semnificative, ci în jurul unor simboluri politice. Trump și-a folosit dreptul de veto asupra proiectului de lege pentru că, în Congres se votase în favoarea înființării unei comisii care, în decurs de trei ani, urma să formuleze propuneri pentru redenumirea bazelor militare și a altor obiective militare numite în onoarea confederaților sudiști. În plus, Trump dorea ca în bugetul apărării să fie modificate și facilitățile fiscale acordate companiilor de internet, protejate de acuzații privind publicarea de informații false.

Unde se preconizează o sporire a grupărilor operative în regiunea India-Pacific? Să fie, oare, în Japonia?

Serghei Rogov: – Astfel de operațiuni au loc nu doar în Japonia. Americanii încearcă să-și întărească gruparea militar-navală în partea de vest a Oceanului Pacific, dar depun, totodată, eforturi mari pentru a desfășura noi rachete cu rază medie și mai scurtă de acțiune în partea de vest a Oceanului Pacific. Americanii și-au propus să desfășoare astfel de rachete după retragerea din Tratatul INF (reducerea rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune, n.r.) și indică Filipinele printre potențialele regiuni, dar este vorba, în primul rând, despre bazele insulare ale americanilor, precum Guam. Iar pentru desfășurarea de rachete cu staționare terestră, armata și, ceea ce este și mai interesant, Corpul de pușcași marini, au primit posibilitatea, prin acest proiect de lege, să cumpere rachete Tomahawk. Ele au fost deja testate în Hawaii și au confirmat justețea acuzațiilor noastre, și anume că MK-41, dispozitivul de lansare (care face parte din sistemul anti-rachetă instalat la Deveselu – n.r.), a fost o încălcare a Tratatului INF. Baza din România și instalațiile din Polonia reprezintă o încălcare a Tratatului INF.

Iar acum, trupele terestre ale SUA intenționează să desfășoare Tomahawk pe dispozitive cu staționare terestră.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 946710