Danemarca a primit graficul de construcție pentru Nord Stream-2
07/01
Mandat de arestare pe numele lui Trump, pentru asasinarea lui Soleimani
08/01

Vladimir Cijov: Este cazul ca UE să schimbe ceva în relația cu Rusia

Vladimir Cijov, reprezentantul permanent al Rusiei la UE/ Foto: RIA Novosti

Reprezentantul permanent al Federației Ruse la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, și-a expus, într-un interviu pentru agenția Interfax, viziunea sa privind cooperarea dintre Rusia și UE pe fondul pandemiei de Covid-19, al presiunilor politice de sancțiuni promovate de Bruxelles și al schimbării Administrației la Washington.

În comentariile presei internaționale, 2020 este definit drept unul dintre cei mai dificili ani de după cel de-al Doilea Război Mondial. Pandemia de Covid-19 și-a lăsat amprenta asupra problemelor economice și geopolitice. Cum s-a reflectat ea asupra activității diplomaților ruși care lucrează la reprezentanța noastră de la UE și asupra contactelor părții ruse cu Uniunea Europeană?

Vladimir Cijov: – Într-adevăr, 2020 a fost un an complicat din multe puncte de vedere, iar problema nu a fost doar pandemia. Deși, firește, ea a influențat toate aspectele vieții și activitatea nu doar a diplomaților ruși la UE, dar, cred, și a tuturor celorlalți diplomați din orice colț al lumii. În același timp, după cum bine ați subliniat, nu au dispărut nicăieri problemele politice, economice și o serie întreagă de alte chestiuni.

Anul care a trecut a lăsat impresia că nu se mai termină. Probabil, pentru că a avut o evoluție neobișnuită, inclusiv din cauza amintitei pandemii. În mare parte, contactele față în față, ”live”, ale părții ruse cu Uniunea Europeană, au fost suspendate. Din păcate, nu s-au reluat summit-urile noastre bilaterale. Mă tem, însă, că, aici, nu pandemia este problema.

Au continuat, în schimb, contactele de lucru, inclusiv grație eforturilor reprezentanței noastre permanente. Când situația a permis, astfel de întrevederi s-au desfășurat normal, iar în alte cazuri – sub format de videoconferință sau, pur și simplu, telefonic.

Asemenea contacte au avut loc și la nivel politic. Dacă vorbim despre cele mai recente – la 21 decembrie, s-a derulat, în regim video, reuniunea ministerială a țărilor participante la Planul global de acțiune comună privind programul nuclear iranian, desfășurată sub coordonarea Înaltului emisar al UE pentru afaceri internaționale și politică de securitate, Josep Borrell. La întrunire a participat și ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, alături de șefii diplomațiilor țărilor care fac parte din acest acord.

S-a lucrat în condiții dificile anul trecut, dar trebuie să spun că am reușit să ne adaptăm la această nouă situație. În general, diplomația rusă nu și-a încetinit ritmul. Într-un anumit sens, trecerea în format video a condus chiar la contacte mai compacte, chiar dacă nici o conferință online, cu un fals efect al prezenței fizice, nu va înlocui comunicarea directă. Este clar că ne-a lipsit, mie și colegilor mei, o astfel de comunicare.

Printre temele abordate cu partenerii din UE s-a numărat și pandemia; s-a vorbit cumva și despre eforturi comune?

Vladimir Cijov: Analizăm problema unei cooperări pe această temă la nivel global, în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, sub forma mai multor formule de contacte bilaterale, atât cu UE, cât și cu anumite țări membre. Se lucrează intens la punerea la punct a unor noi măsuri de contracarare a răspândirii coronavirusului și a mutațiilor acestuia.

Acest lucru are legătură, firește, cu necesitatea de a introduce o serie de restricții, inclusiv de transport și turistice. Am mai trecut prin așa ceva la începutul pandemiei, în primăvara trecută, când colegii noștri care lucrează în ambasadele din cele mai atractive țări pentru turiștii și excursioniștii noștri au depus eforturi susținute pe această linie. Cred că, pe ansamblu, ne-am descurcat destul de bine cu această problemă.

Ce ”vaccin” ne-ar putea permite să vedem luminița de la capătul tunelului în relațiile cu UE? Ce părere aveți, în acest sens, pentru 2021?

Vladimir Cijov: – În privința unui ”astfel de vaccin”, în sens figurat, este evident că el ar fi necesar, în primul rând, pentru a corecta imaginea partenerilor noștri despre Rusia și pentru stimularea încrederii reciproce. Din păcate, această situație nesănătoasă – și eu aș propune chiar o analogie directă, respectiv boala din relațiile noastre – durează deja de mult timp și, deocamdată, neobișnuitul pacient, în persoana Uniunii Europene, nu prezintă semne de însănătoșire.

Din păcate, anul trecut a fost marcat de continuarea, de către Bruxelles, a politicii de descurajare a Rusiei, de limitare a contactelor și de intensificare a diferitelor tipuri de presiuni, inclusiv pe linie de sancțiuni.

Un lucru regretabil, desigur. Sper că boala nu este, totuși, incurabilă. Să sperăm că anul care a început va aduce, dacă nu însănătoșirea totală, măcar o îmbunătățire, prin conștientizarea impasului în care se află actuala linie politică a Uniunii Europene și a mai multor state membre.

Considerați că spirala sancțiunilor va continua și anul acesta în direcția rusă, având în vedere listele ”incomplete” ale noilor regimuri de sancțiuni?

Vladimir Cijov: – Comentariile despre listele incomplete nu-și au rostul. Dar în ceea ce privește utilizarea presiunii sancțiunilor în general, reamintesc faptul că, în acest caz, termenul ”sancțiuni” se aplică doar convențional, pentru că singura instanță împuternicită să introducă sancțiuni este Consiliul de Securitate al ONU. Restul sunt restricții unilaterale, nelegitime prin definiție.

Iar aceste restricții, chiar dacă au fost de la bun început catalogate drept ”ultimul mijloc de acțiune”, devin, în ultimul timp, tot mai ”populare”, ba uneori chiar instrument principal, tentația de a recurge la el copleșindu-i pe partenerii noștri atunci când apar situații controversate.

Este trist. Și este foarte regretabil. Pentru a pune capăt escaladării spiralei sancțiunilor, va fi nevoie, probabil, de conștientizarea, în primul rând, a faptului că folosirea unor astfel de metode este fără de perspectivă și, în al doilea rând, de regândirea întregului pachet al cooperării noastre.

Josep Borrell a scris recent că UE nu va obține stabilitate pe continent, dacă nu va găsi echilibrul corect în relațiile cu Turcia și Rusia, a căror pondere a fost întotdeauna importantă, din punct de vedere istoric, pentru menținerea echilibrului în Europa. Ați observat că UE caută un astfel de echilibru cu țara noastră?

Vladimir Cijov: – Din păcate, nu întotdeauna ceea ce scriu bloggerii moderni – iar înaltul emisar al UE pentru politică externă tinde să îi egaleze, pentru că așa este moda – corespunde realității. Acest lucru este valabil, de altfel și în privința ultimelor postări ale domnului Borrell, să mă ierte pentru sinceritatea mea.

Dar, dacă ne referim la teza menționată de dumneavoastră despre echilibrul relațiilor reciproce ale UE cu Rusia și Turcia, un astfel de echilibru este, într-adevăr, declarat în Uniunea Europeană, dar numai la nivel verbal. Și nu este doar acum, când se întâmplă acest lucru.

Dacă ne amintim ”cele cinci principii ale Federicăi Mogherini” (fostul înalt emisar al UE pentru afaceri internaționale și politică de securitate, predecesorul lui Borrell, n.r.), din martie 2016, intrate în istoria diplomatică a UE, despre cum trebuie construite relațiile cu Rusia, și acolo a existat o tentativă de a crea un fel de echilibru, dar nu a ieșit nimic. Eu sunt convins că, astăzi, aceste principii nu mai reflectă nevoile relațiilor noastre reciproce.

Totuși, încercările de a formula un echilibru ca ”descurajare și dialog” continuă. Și trebuie să precizez că premiul pentru invenția acestei formule nu aparține Uniunii Europene, ci NATO. Este adevărat, nici NATO nu a reușit, practic, nimic în această privință. Pentru că nu este acel gen de echilibru care, cum se spune, la final să dea un efect pozitiv.

Prin urmare, Uniunea Europeană ar trebui să-și schimbe percepția legată de parametrii relațiilor cu țara noastră. Iar noi încercăm să-i convingem pe partenerii noștri cât de necesar este acest lucru.

Despre SUA. Venirea la putere a lui Joe Biden se va reflecta în vreun fel asupra relațiilor dintre UE și Rusia?

Vladimir Cijov: – Pentru relațiile transatlantice, ultimii patru ani, marcați de președinția lui Donald Trump, nu au fost deloc ușori. O realitate recunoscută chiar și la Washington, dar mai ales aici, în Uniunea Europeană, în Europa Occidentală în ansamblul ei. De aceea, schimbarea puterii dincolo de Ocean este așteptată cu multă speranță nedisimulată în UE.

Trebuie să fac o precizare și anume că astăzi nu este vorba despre o reluare sau, vorbind în termenii la modă acum, despre o revenire la valul doi al euforiei de acum 12 ani, cunoscută ca ”obama-mania”. Acum sunt mai puține iluzii, inclusiv în privința elementelor de continuitate a liniei politice a Statelor Unite față de Uniunea Europeană.

Și cred că rușii, care înțeleg că noul locatar de la Casa Albă nu va aduce nimic bun pentru relațiile noastre atât cu Washingtonul, cât și cu Bruxelles-ul, nutresc și mai puține iluzii.

Se poate spune că, dacă în ultimii patru ani, ”cuplajul transatlantic” a scos scântei, acum, aceste scântei vor mai scădea în intensitate. Nivelul general al cooperării dintre SUA și UE va crește, dar, încă de pe acum, este clar cine va fi vioara principală în această interacțiune.

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 743281