UE a anunțat ”decizia secolului” în privința Rusiei
11/02
Susținătorii lui Navalnîi au primit noi instrucțiuni de la păpușarii lor din țările NATO
11/02

Ambasadorul rus Valeri Kuzmin: Suntem pentru menținerea unei agende unificatoare pozitive. Text integral al discursului de la conferința de presă

Conferința de presă a Ambasadorului Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin , cu prilejul Zilei Diplomatului Rus/ Foto: Vești din Rusia

Cu ocazia Zilei Diplomatului Rus, Valeri KUZMIN, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, a susținut o conferință de presă în regim online. El a prezentat un bilanț al anului diplomatic 2020, direcțiile de lucru ale Ambasadei în 2020-2021 și a răspuns la întrebările ziariștilor. Publicăm textul integral al discursului domnului Ambasador.

Stimate Doamne, stimați Domni,

Întâlnirea noastră de astăzi este dedicată principalelor rezultate înregistrate de diplomația rusă în anul care a trecut, un an neobișnuit, în care întreaga omenire s-a confruntat cu ”marea necazurilor” provocate de pandemie, dacă este să folosim o expresie a prințului Hamlet din opera lui Shakespeare.

Sensul principal al activității diplomației ruse și al inițiativelor internaționale promovate de țara noastră a vizat menținerea unei agende unificatoare pozitive. Tocmai de aceea, la începutul anului, președintele Vladimir Putin a propus convocarea unei consfătuiri la vârf a celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, inițiativă care a fost, în general, pozitiv apreciată de potențialii parteneri.

În condițiile pandemiei de Covid-19, declarată de Organizația Mondială a Sănătății, a fost organizată o campanie de repatriere a cetățenilor ruși care s-au trezit blocați sau fără mijloace de existență în diferite țări ale lumii. În total, au fost aduși în patrie circa 300.000 de oameni, inclusiv cu o cursă aeriană din București.

2020 a fost declarat în Rusia ”Anul memoriei și gloriei”, ca an al aniversării a 75 de ani de la Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei și în cel de-al Doilea Război Mondial și de la crearea ONU. Din inițiativa noastră, la ONU a fost adoptată o rezoluție specială, iar la 1 decembrie s-a desfășurat o ședință în memoria tuturor victimelor de război. Încă o dată, împreună cu alte 58 de state co-autoare, Rusia a supus la vot o rezoluție de combatere a glorificării nazismului, neonazismului și a altor practici ce contribuie la formele moderne de rasism, discriminare rasială, xenofobie și așa mai departe. Constatăm cu regret că toate statele Uniunii Europene s-au abținut de la vot în condițiile în care această rezoluție a fost susținută de 130 de țări ale lumii.

Rusia a asigurat președinția BRICS. La 17 noiembrie s-a desfășurat cel de-al 12-lea summit BRICS, care a adoptat Declarația de la Moscova. În total, au fost organizate 140 de evenimente și au fost adoptate 40 de documente comune, prin care membrii grupului au confirmat apropierea punctelor de vedere pe principalele probleme internaționale. A fost aprobată Strategia Parteneriatului Economic al BRICS-2025 și a fost lansată platforma BRICS în domeniul colaborării și cercetării în domeniul energiei.

În 2019-2010, Rusia a îndeplinit funcția de președinte al ODKB (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă). În acest cadru, a fost adoptată o serie de documente strategice privind securitatea strategică, întărirea potențialului ODKB în domeniul luptei împotriva terorismului, extremismului, traficului de narcotice, precum și în domeniul menținerii păcii.

În cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (EAES) au fost elaborate măsuri anti-criză de combatere a pandemiei, precum deschiderea de coridoare verzi pentru livrarea de produse de importantă critică, au fost aprobate Direcțiile strategice ale dezvoltării integrării economice eurasiatice până în 2025. A fost luată decizia de a acorda Uzbekistanului și Cubei statutul de stat observator, au demarat negocieri privind crearea unei zone de comerț liber cu Iranul.

În cadrul CSI a fost adoptată versiunea actualizată a Conceptului de dezvoltare economică până în 2030 și planul de acțiuni de realizare a acestuia pentru 2021-2025.

În contextul inițiativei ruse privind crearea Marelui Parteneriat eurasiatic, a fost creată o comisie comună pentru realizarea Acordului de colaborare economică și comercială dintre EAES și China, care și-a desfășurat prima reuniune. A fost convenit programul actualizat de colaborare între EAES și ASEAN până în 2025. Conceptul ”Marea Eurasie” este cuprins în documentele finale ale reuniunilor șefilor de stat și de guvern ai Organizației de Cooperare de la Shanghai.

Deosebit de productiv a fost dialogul ruso-indian. La începutul anului, în India s-a desfășurat reuniunea Conferinței ruso-indiene pentru industria de apărare, în septembrie au avut loc exercițiile militare navale, ”Indra Navy-20”. Asigurând președinția în grupul RIC (Rusia, India, China – n.r.) au fost convenite declarații comune pentru presă, unde s-a subliniat importanța cooperării celor trei țări în interesul dezvoltării globale internaționale a păcii și stabilității. A fost deschis un nou domeniu de colaborare trilaterală: cooperarea între serviciile sanitare și epidemiologice.

Rusia a avut o participare activă în activitatea Organizației de Cooperare de la Shanghai, a ”Grupului 20”, OSCE, a fost atins un nou nivel de colaborare instituțională ca urmare a înființării Secretariatului Forumului Parteneriatului Ruso-African; relații constructive au fost dezvoltate cu statele Americii Latine și a Caraibelor, inclusiv în planul apărării drepturilor legale ale Venezuelei, Cubei și ale statului Nicaragua.

Rusia a depus eforturi susținute pentru rezolvarea conflictelor regionale. Cel mai important rezultat concret a fost stoparea – cu medierea Rusiei –  acțiunilor militare și restabilirea păcii în Nagornîi Karabah, unde a fost lansată o operațiune de menținere a păcii.

O reducere considerabilă a tirurilor a fost obținută în estul Ucrainei, chiar dacă, în ultimul timp, devine tot mai dificilă menținerea regimului de încetare a focului în acest conflict intern al Ucrainei, din cauza poziției Kievului.

Cu implicarea activă a Rusiei în rezolvarea problemelor umanitare și refacerea infrastructurii distruse de războiul din Siria, la Damasc, a avut loc o conferință internațională cu scopul de a mobiliza ajutorul internațional destinat acestei țări.

Rezultate vizibil pozitive în domeniul diplomației economice au fost obținute grație amendamentelor aduse la acordul privind dubla impozitare cu Cipru, Luxemburg și Malta, în ale căror zone offshore se scurgea, până nu demult, fără plata vreunor impozite, un important capital din țara noastră.

În ciuda crizei acute care a izbucnit pe piața mondială a petrolului în martie-aprilie, poziția activă a Rusiei în cadrul grupului OPEC +, cu implicarea Statelor Unite, s-a reușit, până la mijlocul anului, stabilizarea prețurile mondiale ale petrolului, care, de atunci, arătă o tendință destul de stabilă de stabilizare la nivelul anterior, în ciuda recesiunii globale în curs.

Într-un efort de a atenua tensiunile cu NATO, Rusia a luat măsuri pentru a asigura predictibilitatea politico-militară și respectarea atitudinii de reținere în Europa. Rusia a declarat un moratoriu unilateral privind amplasarea rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune în Europa, cu condiția ca, în ciuda retragerii SUA din Tratatul INF, pe continentul european să nu fie desfășurate rachete de o clasă similară, fabricate în America.

În anul 2020, Rusia și-a continuat dialogul cu statele membre ale UE care sunt interesate de cooperarea cu noi. În primul rând, vorbim despre Italia, Franța și Germania. Din păcate, în general, atmosfera relațiilor cu Uniunea Europeană și statele ei membre a fost grav afectată ca urmare a campaniei provocatoare neprietenoase desfășurate, de către cele din urmă, din jurul așa-zisei otrăviri a lui Navalnîi. În ultimele zile, această campanie a căpătat semnele incontestabile ale unei ingerințe grosiere și inacceptabile în afacerile interne ale Rusiei.

Nu vedem un feedback relevant din partea partenerilor români”

Spre regretul nostru, relațiile cu România nu demonstrează o dinamică pozitivă. În iunie, a fost adoptată noua Strategie Națională în domeniul Apărării, document în care Bucureștiul a declarat, practic, Rusia ca fiind principala amenințare la adresa securității în regiunea Mării Negre (”pe flancul sud-estic al NATO”). Pe teritoriul României sunt desfășurate, sub umbrela ipocrită a speculațiilor despre principiul rotației a acestei prezențe militare, tot mai multe și diferite structuri și forțe ale NATO, ale Statelor Unite, care declară deschis că Rusia este unul dintre principalii lor adversari.

În pofida tuturor eforturilor noastre, nu am primit nici un fel de argumente și fapte convingătoare care să justifice un astfel de curs al Bucureștiului. Cu toate acestea, Rusia confirmă disponibilitatea de a relua cu România un dialog politic și diplomatic, reciproc avantajos și axat pe problematica regională și general europeană. Dar, după cum spune ministrul nostru al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov: pentru a dansa tangou este nevoie de doi parteneri. Din păcate, în fața deschiderii noastre pentru dialog, nu vedem un feedback relevant din partea partenerilor români.

O oarecare stabilitate afișează relațiile comerciale și economice, al căror volum a avut, desigur, de suferit în urma recesiunii globale, provocate de pandemie. Totuși, potrivit estimărilor noastre, schimburile comerciale dintre țările noastre s-au menținut, în 2020, la nivelul a 3 miliarde de dolari.

În pofida crizei, au continuat investițiile rusești în anumite proiecte de business din România (Combinatul metalurgic de țevi laminate de la Slatina – 6 milioane de euro), Fabrica de ambalaje Segezha Packaging, din Ploiești, pentru a cărei modernizate au fost investite 60 de milioane de euro…

Un moment pozitiv a fost, evident, închiderea anchetei penale împotriva întreprinderii Petrotel Lukoil – a fost a doua astfel de investigație și, pentru a doua oară, sunt încântat să afirm faptul că, de această dată, sper ca acest caz să fie definitiv închis, ceea ce constituie un semnal pozitiv pentru investitori, pentru mediul de afaceri din țara noastră.

Îmi exprim speranța că va fi reluată activitatea Comisiei interguvernamentale de colaborare economică și tehnico-științifică. Va fi un important semnal politic pentru mediul de afaceri, pentru dezvoltarea unor relații comerciale și economice pragmatice, reciproc avantajoase dintre țările noastre.

Din păcate, pandemia a redus amploarea legăturilor culturale și umanitare, care, în mare parte, au migrat în online.

Trebuie menționat cu amărăciune un incident regretabil privind interdicția, din martie 2020, pentru omul de știință și istoricul rus Aleksei Umnov-Denisov (care avea o viză valabilă, emisă de Consulatul General al României din Sankt-Petersburg) de a intra pe teritoriul României să continue contactele cu colegii și să prezinte comunicări despre rezultatele cercetărilor sale asupra așa-numitei biblioteci de plăcuțe de aur din Sinaia, dedicate istoriei antice a popoarelor noastre.

Într-o notă pozitivă merită menționată Conferința internațională științifică și practică pe tema ”75 de ani de la Victoria coaliției antihitleriste și crearea ONU: lecțiile istoriei și provocările lumii moderne”, pe care am reușit să o organizăm, în octombrie, la București, cu sprijinul Ministerului de Externe al României. Evenimentul a contribuit la dezvoltarea unui dialog constructiv între reprezentanții comunităților academice din țările noastre.

Vă mulțumesc pentru atenție!

În continuare, Ambasadorul Valeri Kuzmin a răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 836793