MAE rus a răspuns zvonurilor despre un iminent război cu Ucraina
03/04
LNR îi acuză pe militarii Ucrainei că au plasat mine peste tot în Donbass
04/04

În interiorul elitei politice a SUA se conturează o schimbare de atitudine față de Rusia

Foto: Ron Sachs/ZUMA/Global Look Press

Când și cum se va încheia, în SUA, cursul spre confruntarea totală cu Rusia și rusofobia inveterată? Se crede că este o tendință de lungă durată, pentru cel puțin câteva decenii de acum înainte. Dar în cercurile politice din Statele Unite există și cei care au o cu totul altă atitudine față de Rusia. Cine sunt ei și când va începe să predomine punctul lor de vedere? se întreabă publicația Vzgliad.

Răsfoind presa americană, s-ar putea crea impresia că întreaga elită americană este formată doar din rusofobi sadea și cei destul de înguști la minte. Ei cer să fie introduse tot mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, definesc Moscova drept principală amenințare la adresa securității Europei și reclamă închiderea proiectului ”Nord Stream-2”.

Realitatea diferă, însă, de tabloul pe care mass-media americană încearcă să-l construiască. Și, oricât ar suna de ciudat, este de bine pentru Rusia. Iar evenimentele ultimelor zile confirmă acest lucru.

Mai întâi, apare un amplu articol purtând semnăturile a doi cunoscuți politologi americani (Charles Kapchan și Richard Haas), ce îndeamnă ca întregul control al proceselor ce se derulează într-o lume unde SUA nu mai domină, să fie transferat de la clubul democrațiilor condus de americani (prost adaptat pentru colaborarea cu țări ce-i sunt străine din punct de vedere ideologic), în mâinile noului ”Concern al Puterilor”. Un fel de Consiliu al directorilor din SUA, UE, Japonia, China, India și… Rusia!

După care, 27 de organizații civile (care se ocupă nu doar de apărarea drepurilor omului, dar și de diplomație, de controlul armelor, de chestiuni nucleare) au scris o scrisoare adresată ”bunicului” Biden, unde și-au exprimat ”serioasa lor îngrijorare legată de recentul schimb de declarații negative dintre cele două mari puteri ce controlează peste 90% din arsenalul mondial nuclear”. Organizațiile i-au cerut președintelui SUA să revină de urgență la procesul de negocieri cu Moscova.

Minoritatea a condus balul

Erezie? Nicidecum. Comunitatea americană de politică externă nu este nici pe departe unită în opiniile ei privind politica externă și relațiile cu Rusia. Există, aici, câteva școli de gândire diferite.

”Cei mai anti-ruși dintre ei sunt internaționaliștii liberali și neoconservatorii. De fapt, sunt singurii reprezentanți ai comunității de experți ce susțin politica de confruntare în privința Rusiei și tot ei sunt cei care domină instituția politică americană”, a explicat politologul Dmitri Suslov pentru publicația Vzgliad. Ambele aceste școli se pronunță pentru păstrarea supremației americane globale, pentru transformarea întregii lumi și a ordinii mondiale în funcție de valorile și interesele americane.

Diferența dintre intervenționiștii liberali și neoconservatori rezidă doar în metode. Primii propun o politică multilaterală, susținerea și unitatea aliaților, crearea unui centru al politicii mondiale din blocul occidental convențional. Ceilalți se pronunță pentru o abordare mai dură, de forță și unilaterală”.

Când la putere s-au aflat democrații (Clinton, Obama, Biden), balul a fost condus de intervenționiștii liberali. Neoconservatorii au fost pe cai sub republicani, care au condus balul în administrația lui Bush jr. și (în persoana lui John Bolton, a lui Elliot Abrams și a altora) au exercitat o mare influență asupra politicii lui Trump.

În același timp, și unii și ceilalți văd în Rusia un fel de câine rău pe fân. O țară ce refuză ea însăși să se transforme după modelele americane, ba mai și împiedică SUA să transforme tot restul lumii. Mai rău, reprezentanții ambelor școli consideră că aceste divergențe cu Moscova nu pot fi rezolvate printr-un proces de dezbateri și prin dialog. ”În general, ei nu consideră legitime țările care nu sunt integrate în ordinea americană, tind către distrugerea lor geopolitică și transformarea lor”, explică Dmitri Suslov.

La sugestia acestor școli, relațiile ruso-americane s-au rostogolit către starea lor actuală. Dogmele lor ideologice sunt cele transmise de guvernul americane, dar și de mediul jurnalistic de acolo. Ei sunt cei care creează impresia că întreaga Americă gândește la fel – curat rusofob.

Realitatea îi ajută pe realiști

Cu toate acestea, mai sunt și unii care gândesc altfel. Și nu sunt puțini.

”Alte școli – realiștii, neoizolaționiștii, de stânga – împărtășesc puncte de vedere principial diferite în privința politicii externe a SUA. Ei consideră greșită strategia americană a hegemoniei globale. Una care epuizează SUA, care trage America într-un mare număr de conflicte și crime inutile. Iar în cadrul acestui model, Moscova nu este privită drept adversar firesc”, spune Dmitri Suslov.

Vocea acestor oameni se aude din ce în ce mai tare în SUA. ”De-a lungul întregii perioade a Războiului Rece și în condiții de unipolaritate, pragmaticii (John Mearsheimer, Stephen Walt) au fost considerați marginali – existau, influențau comunitatea de experți, dar nu conduceau balul. Astăzi, însă, această situație se schimbă”, continuă Dmitri Suslov. Se schimbă, în primul rând, pentru că SUA își dau tot mai mult seama că restaurarea hegemoniei lor este imposibilă și că se impune o adaptare la multipolaritate.

Da, administrația Biden și ideologii ei nu sunt încă pregătiți să accepte în totalitate această idee, dar o serie de evenimente din relațiile internaționale o întoarce, totuși, cu fața spre realitate.

Ultima dintre ele este creșterea radicală a curajului internațional al Chinei (în pofida tuturor amenințărilor cu sancțiuni americane), care a încheiat un mare acord de investiții cu Iranul, ce întărește major pozițiile de negocieri ale Republicii Islamice în dialogul cu SUA. Sau alt eveniment, mai apropiat nouă – tentativele fără succes ale SUA de a opri ”Nord Stream-2”. America vede tot mai clar limitele posibiliăților sale și, de aceea, nu este exclus că administrația Biden va fi ultima unde intervenționiștii liberali vor stabili agenda de politică externă.

Dar de îndată ce aceeași realiști vor începe să dicteze agenda, SUA vor intra într-o perioadă de minunate descoperiri. Spre exemplu, vor înțelege că ostilitatea cu Rusia nu este doar inutilă, dar și fără de rost.

”Dacă țările își vor recunoaște una alteia legitimitatea indiferent de regimurile lor politice interne, atunci, în relațiile dintre Rusia și SUA va apare normalitatea. Care va combina relațiile concordante și neconcordante, dar fără să fie, în același timp, o confruntare sistemică”, explică Dmitri Suslov. ”În ultimă instanță, reprezentanții școlilor constructive propun nu doar cooperarea cu Rusia pe problemele care sunt necesare, dar privesc Moscova ca o contrapartidă legitimă. Cu care trebuie să porți un dialog normal, indiferent dacă Rusia recunoaște leadership-ul american, dacă intenționează să se transforme după valorile americane și dacă vrea să participe la o ordine mondială centrată pe SUA”.

Detensionarea 3.0?

Unii vor spune, probabil, că SUA au încercat deja să interacționeze cu Rusia în acest fel. Ba chiar au derulat o ”resetare” a relațiilor sub Obama. A există însă, acolo, o diferență principială. Acea resetare a fost efectuată de intervenționiștii care, principial, nu sunt dispuși să ”vadă în Moscova o contrapartidă legitimă”.

Așa a perceput Rusia realistul Trump, care și-a demonstrat modul lui de a privi lucrurile prin fapte (de exemplu, nu s-a băgat în spațiul postsovietic). Încercările lui de a relansa o nouă resetare a relațiilor cu Rusia au fost sabotate de Congres, alături de neoconservatorii și intervenționiștii care au dominat discursul politic. De aceea, nu este exclus ca, după Biden, să avem o nouă – a treia – încercare de abordare a lucrurilor.

Iar șansele de succes ale acestei abordări cresc pentru că în SUA dispare tot mai mult ”poziția partidului și a guvernului”. Se disipează centrul ideologic spre care se orientează atât intervenționiștii cu neoconservatorii, dar și oportuniștii obișnuiți, care nu vor să iasă din trendul ideologic. Elita politică americană și comunitatea de experți se polarizează, se retrag pe flancurile de dreapta și de stângă, percepându-i deja pe opozanți nu atât ca parteneri, cât ca dușmani. Mai mult, ca dușmani ideologici, cu care nu este deloc simplu să găsești un limbaj comun și un consens strategic. Da, deocamdată, curentul are suficientă forță centripetă pentru a păstra concensul în privința descurajării Rusiei și Chinei, dar procesul de slăbire a acestuia este evident. Ceea ce înseamnă că sunt tot mai multe șansele de victorie a forțelor raționale în elita politică a Americii. A acelor care se pronunță pentru o cooperare rațională cu Rusia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 836804