Rusia livrează gaze naturale în România ocolind Ucraina
06/04
Răsfoind presa română. Sorin Roșca Stănescu: România a ajuns la mâna lui Vladimir Putin
06/04

Corneliu Vlad: Ucraina, război al vorbelor sau conflict armat?

Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală

Corneliu VLAD

Cuvântul de ordine pentru criza ucraineană este, tot mai apăsat în ultima vreme, războiul. Se va înfierbântă conflictul înghețat care a cunoscut o relativa acalmie după acordul de încetare a focului din iulie 2020? Despre acordurile de la Minsk, formatul Normandia, respectarea armistițiului, schimburi de prizonieri etc. aproape că nu se mai vorbește. În schimb, se revarsă zilnic un torent de știri și zvonuri despre concentrări masive de trupe și armament greu și intensificarea activităților militare, de ambele părți, în Donbass.

De ce această înrăutățire accentuată de la o zi la altă a încercării de forțe din Ucraina? Explicațiile curg la nesfârșit la Kiev, în Donbass, la Washington, Bruxelles, Berlin și Paris, la Moscova. Pentru că regimul de la Kiev vrea să-i capaciteze pe sprijinitorii săi occidentali și NATO să-și sporească implicarea în conflict. Pentru că Moscova vrea să testeze modul de abordare a conflictului de către Administrația Biden. Și vrea să descurajeze intențiile de redeschidere a ostilităților de către Kiev. Pentru că Kievul vrea să deturneze atenția de la problemele interne ale Ucrainei. Pentru că relațiile Moscova-Kiev au devenit și mai tensionate din cauza finalizării iminente a proiectului Nord Stream-2. Pentru că Vestul „duce un război hibrid cu Moscova pe multiple fronturi – în Belarus, în Ucraina, pe cazul Navalnai (analistul rus Pavel Felgenhauer). Pentru că părțile în conflict doresc să-și sporească forta de negociere printr-o poziție întărită pe teren în perspectiva unor noi contacte politico-diplomatice. Pentru că în Crimeea se resimte o lipsa acută de apă după ce autoritățile de la Kiev au întrerupt alimentarea din fluviile ce trec prin Ucraina. Pentru că regimul de la Kiev a înăsprit măsurile împotriva adepților reconcilierii cu Rusia și a vorbitorilor de limba rusă din Ucraina. Pentru că Moscova vrea ca Berlinul să accelereze eforturile de finalizare a proiectului Nord Stream-2. Pentru că SUA și NATO trebuie “să dezvolte o strategie pentru întreaga regiune a Marii Negre, care este vitală pentru Statele Unite și aliații lor” (generalul Ben Hodges, fost comandant al forțelor US Army din Europa). Pentru că Kievul și sprijinitorii săi vor să replice la marile exerciții militare Vest 2021 al Rusiei și Belarus din luna septembrie.

Se va redeschide totuși frontul de lupta din Ucraina? Majoritatea opiniilor înclină spre un răspuns negativ. Mișcările militare “nu par să fie de o anvergură care să indice o invazie”, apreciază analistul CIA Michael Kofman. E vorba mai degrabă de “un instrument de negociere diplomatică al Moscovei cu Occidentul”, susține analistul militar rus Aleksandr Goltz. Dar Pavel Felgenhauer crede că se va produce “probabil o invazie a Ucrainei în decurs de  o luna”. Președintele Franței Macron nu crede în iminența unui nou conflict deschis, dar politologul rus Evgheni Satanovski recomandă prudență în evaluarea “declarațiilor liniștitoare ale occidentalilor”. Solicitat insistent de Kiev să se pronunțe, președintele Biden a promis Kievului “un sprijin de neclintit”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a afirmat că “Rusia nu amenință pe nimeni”, dar Moscova va lua “toate măsurile necesare” în caz de ingerință militară occidentală în Ucraina.

O declaratie de greutate a făcut ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, pentru care confruntarea cu Occidentul a ajuns în punctul cel mai de jos iar SUA “se joacă cu chibriturile”. Ministrul Lavrov a amintit faptul că nu demult, președintele Putin a spus că aceia care ar încerca să declanșeze un nou război în Donbass ”vor distruge Ucraina”.

De remercat, în context, că Franța și Germania , parteneri la negocierile  de gestionarea conflictului, sunt  rezervate in declaratii, iar președintele Biden a întârziat să se pronunțe în privința crizei ucrainene și s-a exprimat public într-o manieră mai degraqba laconică, după ce a vorbit telefonic cu președintele Zelenski.

Multe indicii converg spre ideea ca nici Rusia, dar nici SUA, Germania, Franta si alte state vesteuropene nu doresc reizbucnirea unui conflict deschis , asa cum se straduieste Kievul, iar problema cea mai acută este  acum cum să se procedeze  în mod concret pentru dezamorsarea acestui razboi al nervilor  care a atins niveluri preocupante.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 1053420