Piskariov: Cetățenii vor afla în interesele cui joacă unul sau altul dintre politicieni
07/09
Serghei Lavrov: Rusia nu intenționează să recurgă la forță pentru a proteja cetățenii vorbitori de limbă rusă de peste hotare
07/09

Despre conservarea și dezvoltarea limbilor popoarelor din Rusia (III)

Foto: VKontakte

Sunt susținute ample acțiuni destinate conservării, dezvoltării limbilor și a culturii Rusiei multinaționale. În fiecare an sunt organizate peste 200 de evenimente, precum Forumul cultural anual al minorităților naționale, Festivalul de creații populare ”Izvoarele Rusiei”, vizionări ale activităților centrelor etnoculturale.

Bibliotecile, muzeele, teatrele, centrele cultural-naționale joacă un mare rol în păstrarea și popularizarea limbilor popoarelor Rusiei. Se pune în practică un program de susținere a literaturilor naționale ale popoarelor Rusiei. În cadrul acestuia, în anul 2017 a fost publicată ”Antologia poeziei contemporane a popoarelor Rusiei”, care cuprinde poezii în 57 de limbi naționale și traducerile lor literare în limba rusă. A fost pregătită și publicată a doua antologie din seria antologiilor multinaționale, ”Antologia literaturii pentru copii a popoarelor Rusiei”, care a reunit traducerile literare ale unor opere naționale scrise în 55 de limbi ale popoarelor Rusiei. Statul susține activitatea de traduceri din și în limbile popoarelor Rusiei.

O atenție sporită este acordată chestiunilor de stimulare financiară a profesorilor, oamenilor de știință, precum și a instituțiilor societății civile și a activiștilor care se ocupă de proiecte privind conservarea și renașterea limbilor. Este important din punctul de vedere al recunoașterii meritelor lor, al creșterii nivelului de promovare a eforturilor depuse în acest domeniu, a prestigiului și însemnănății sociale a limbilor minoritare și a limbilor minorităților naționale. În Rusia a fost instituit Premiul pentru păstrarea diversității lingvistice ”Cuvântul cheie”. În 2017, el a fost atribuit proiectelor ”Corpus limbii vepsiene”, ”Casa limbii kareliene” (Republica Karelia), Centrului de știință și educație Kaiuma Nasîri (Republica Tatarstan) și altele. În 2018, premiul a fost obținut de creatorii site-ului de internet ”Limbile mici ale Siberiei”, precum și de organizatorii Festivalului siberian al artei semnelor. În 2019, Centrul școlii online pentru studierea limbii tătare ”Ana tele” (Republica Tatarstan) a fost declarat cel mai bun proiect multimedia. În domeniul publicațiilor, premiul a fost decernat reprezentantelor poporului uilta pentru legendele ”Manga-Merge”, volum ilustrat cu lucrări din piele de pește, realizate de meșterițe populare. În 2020, nominalizarea pentru ”Cel mai bun proiect multimedia” a revenit site-ului educațional pentru studierea limbii, literaturii și culturii shor (regiunea Kemerovo, Siberia de Vest). Premiul pentru cel mai bun proiect tipărit a revenit publicației ”Ciukotka de basm”, iar premiul ”Pentru conservarea limbilor popoarelor puțin numeroase” a fost acordat autorilor cărții audio ”Literatura pentru copiii Mansi”.

Samara, orașul pe Volga. Festivalul etnic „Toți suntem Rusia!”/ Foto: radiola.fm

În multe dintre entitățile teritoriale ale Federației Rusie sunt prevăzute granturi și premii pentru profesorii de limbi materne. În Republica Tatarstan, spre exemplu, au fost înființate două premii republicane, Kaium Nasîri și Rizaeddin Fahreddin, iar în districtul autonom Hantî-Mansi – premiul Iuvan Șestalov (Siberia de Vest) și altele. La nivel federal, funcționează un program de încurajare a învingătorilor diferitelor concursuri de limbi materne desfășurate în întreaga țară.

Un rol însemnat în conservarea și renașterea limbilor popoarelor Rusiei aparține științei academice. Din momentul înființării ei, în secolul al XVIII-lea, Academia de Științe a Rusiei a desfășurat lucrări pentru studierea limbilor, pentru realizarea de dicționare și cărți de gramatică pentru limbile care nu au scriere. În martie 2021, Prezidiul Academiei de Științe a Rusiei a adoptat o rezoluție ce menționa că ”îndeplinirea cu succes a obiectivelor de studiere, documentare, conservare și renaștere a limbilor dispărute ale Rusiei este posibilă doar prin coordonarea eforturilor instituțiilor academice și de învățământ ale țării, precum și prin atragerea mediului de afaceri și a instituțiilor societății civile. Academia de Științe a Rusiei este chemată să asigure un înalt nivel științific în punerea în aplicare a politicii de stat din sfera funcționării limbilor, ținând cont de proclamarea Deceniului Internațional al Limbilor Popoarelor Indigene” .

În 2019, Federația Rusă a devenit primul stat membru ONU care a format un Comitet național de organizare pentru pregătirea și desfășurarea, în Rusia, a Deceniului Internațional al Limbilor Popoarelor Indigene (2022-2032), proclamat prin Rezoluția Adunării Generale a ONU 74/135, din 18 decembrie 2019, ”Drepturile popoarelor indigene”. Rusia este implicată activ în această activitate.

A fost elaborat un plan aferent de activități la nivel federal, regional și municipal. Susținerea acestei inițiative internaționale a fost determinată de faptul că Federația Rusă a acumulat o experiență unică în domeniul păstrării diversității lingvistice a popoarelor, inclusiv funcționarea limbilor rare și puțin utilizate în sistemul de învățămînt și mijloace de informare în masă, precum și renașterea lor prin dezvoltarea și popularizarea patrimoniului cultural nematerial.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 997278