Riabkov: NATO nu este pregătită pentru pașii propuși de Rusia în domeniul controlului rachetelor
07/10
Financial Times: Declarația lui Putin a provocat scăderea prețului la gaze naturale
08/10

La 75 de ani de la încheierea Procesului de la Nürnberg: Expoziția despre atrocitățile naziste, intitulată ”Nu se va da uitării”, a fost inaugurată la București

Momentul inaugurării Expoziției ”Nu se va da uitării”, despre crimele naziste. În centrul imaginii, Ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin/ Foto: Vești din Rusia

Ambasada Rusiei în România, Casa Rusă din București împreună cu Societatea de Istorie a Rusiei au deschis în mod oficial, la 7 octombrie 2021, expoziția documentar-istorică ”Nu se va da uitării”, dedicată celei de-a 75-a aniversări a încheierii lucrărilor Tribunalului Internațional de la Nürnberg. Expoziția, deschisă în incinta Casei Ruse din București, prezintă documentele Comisiei Extraordinare de Stat pentru stabilirea și investigarea atrocităților invadatorilor fascisti germani și a complicilor acestora, create în timpul eliberării teritoriilor URSS (1941-1944) . La inaugurare au participat reprezentanți ai corpului diplomatic: Ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin, Ambasadorul Republicii Belarus, Andrei Grinkevich și Ambasadorul Turkmenistanului, A.A. Annayev. Au participat reprezentanți din mediul academic local, din partea Comunităţii Evreieşti din București, a organizațiilor compatrioților și mass-media.

Expoziția a fost inaugurată de către Ambasadorul Federației Ruse în România , Valery Kuzmin, care a rostit un discurs cu acest prilej. Vă prezentăm textul acestuia și înregistrarea video a evenimentului, realizată de publicația ”Sputnik”.

Casa Rusă din București. Ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin, inaugurează expoziția ”Nu se dă uitării”/ Foto: Vești din Rusia

”Această expoziție este dedicată împlinirii a 75 de ani de când Tribunalul de la Nürnberg și-a încheiat activitatea, a spus diplomatul. Cu toate că trăim într-un secol nou, această temă, spre profundul nostru regret, continuă să rămână de actualitate. Hotărârile adoptate de Tribunalul de la Nürnberg au devenit un moment istoric în evoluția omenirii și noi ne mândrim cu faptul că inițiatorul acestui Proces a fost Uniunea Sovietică.

Pentru prima dată în istoria omenirii, a fost creată o bază juridică solidă, capabilă să-i urmărească penal și să-i pedepsească pe criminalii de război și pe cei care s-au făcut vinovați de săvârșirea unor crime împotriva omenirii.

Din păcate, actualitatea acestui eveniment devine și mai importantă pe fondul acelor tendințe pe care astăzi le observăm în relațiile noastre și în ceea ce se întâmplă pe bătrânul nostru continent european.

După părerea mea, de cea mai mare actualitate rămân, oricât ar părea de straniu, acele prevederi din deciziile, din verdictul Tribunalului de la Nürnberg, potrivit cărora ”războiul care a cuprins aproape întreaga lume a fost declanșat tocmai de războiul început de Germania împotriva Poloniei la 1 septembrie 1939”.

Știm că există teorii, care susțin că, în realitate, al Doilea Război Mondial ar fi început undeva în Orient, în Orientul Îndepărtat, în zona Chinei, la 18 septembrie 1931, cu așa-numitul Incident Mukden/ Manciurian, care a implicat forțele japoneze.

Cu toate acestea, verdictul Tribunalului de la Nürnberg uimește prin acuratețea lui juridică și anume că războaie au început în mai multe părți ale lumii, dar Războiul Mondial a izbucnit, cu adevărat, din cauza politicii naziste și a acțiunilor întreprinse de Germania.

Tocmai de aceea, considerăm că nu ar fi rău să împrospătăm memoria selectivă, în special, a parlamentarilor europeni, care, într-o serie de documente, au pus o responsabilitate egală asupra Germaniei și URSS pentru declanșarea războiului și nu mai este mult până când agresorii vor deveni victime ale războiului.

Noi considerăm că este inadmisibil, este monstruos să jignești memoria victimelor, inclusiv victimele Holocaustului, Numai în URSS au murit, în timpul războiului, 27 de milioane de oameni. Jumătate dintre ei erau civili, iar o mare parte dintre aceștia, cam 7-8 milioane au fost exterminați în mod planificat și cu premeditare.

Populației Europei de Est, în orice caz tuturor popoarelor slave, începând cu Polonia, li se pregătise soarta de a fi reduse cu 70-80%, prin exterminare directă sau prin deportare în zone îndepărtate, ostile din punctul de vedere al condițiilor de trai, precum Siberia sau Orientul Îndepărtat.

Din păcate, acești oameni, care își spun politicieni europeni, își pierd imediat orice rațiune a gândirii când vine vorba să susțină la Organizația Națiunilor Unite rezoluția privind interzicerea glorificării fascismlui, rasismului, xenofobei, a tuturor formelor legate de manifestări (documentul inițiat de Federația Rusă – n.r.).

Din păcate, noi nu putem să ne împăcăm cu așa ceva, deoarece manifestări practice ale acestor abordări există, precum înflorirea nazismului în Ucraina, marșuri ale foștilor SS-iști în țările baltice, încercări de a prezenta pe acoliții hitleriștilor drept luptători pentru eliberare națională.

Iar scopul principal al tuturor acestor eforturi depuse în permanență de țările europene, în primul rând, dar și de Statele Unite este de a diminua rolul Uniunii Sovietice în zdrobirea fascismului. Cum ar fi, spre exemplu, lansarea monedei dedicate Victoriei, unde sunt prezente steagurile tuturor țărilor învingătoare în cel de-al Doilea Război Mondial, mai puțin cel al Uniunii Sovietice.

Mă revoltă formularea că forțele aliate ale armatelor aliaților au eliberat lagărul de concentrare de la Auschwitz, cel mai mare lagăr de exterminare. În realitate însă, lagărul a fost eliberat de Armata Roșie și cu participarea unor grupări de partizani, cum ar fi cei polonezi.

Din păcate, toate aceste încercări de a revizui rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial sunt total nefondate; sunt insultătoare acuzațiile aduse eroilor eliberatori, în special de către țările Central și Est- Europene. Ele vor să revizuiască rezultatele războiului, să revizuiască complet ordinea mondială postbelică, ordine constituită pe baza consensului mondial și să treacă la o altă stare a relațiilor internaționale, pe care ei o numesc ordine ”bazată pe reguli”.

Mai mult, noi știm foarte bine de unde se fac auzite apelurile, ba chiar invitațiile la un fel de adunare a democrațiilor care vor lupta împotriva regimurilor totalitare. Este absolut ipocrită substituirea noțiunilor, dar cel mai important lucru este inițiativa privind noua împărțire a lumii, delimitată în tabere. După Războiul Rece și căderea socialismului, cum spun ei, s-a crezut că acest moment a fost depășit. Ce politician serios poate să creadă așa ceva?

Sperăm că expoziția de astăzi va ajuta la împrospătarea memoriei istorice despre rezultatele Marelui Război pentru Apărarea Patriei și că va fi ca un fel de avertisment la adresa celor care nu vor să vadă adevărul”, a încheiat Valery Kuzmin.

În continuare, a luat cuvântul ambasadorul Republicii Belarus în România, Andrei Grinkevich, care le-a mulțumit organizatorilor pentru această expoziție. El a amintit că, pentru Belarus, consecințele războiului au fost deosebit de tragice: aici, a murit fiecare al treilea locuitor, multe sate au fost distruse împreună cu locuitorii lor, iar satul Hatîn este doar cel mai cunoscut caz. Dacă înainte de război, în Belarus trăiau aproximativ un milion de evrei, după război nu au rămas în viață decât 200.000 dintre ei. În ceea ce privește copiii din lagărul de la Auschwitz, cei din Belarus erau pe locul 2-3 ca număr. Diplomatul a subliniat că este important să păstrăm memoria taților și bunicilor care au salvat Europa de nazism.

Reprezentantul Comunității Evreilor din București, Paul Schwarz, își arată adeverința, eliberată lui în 1942/ Foto: Vesti din Rusia

Reprezentantul Comunităților Evreiești din București, Paul Schwarz, a menționat că numărul real al victimelor celui de-al Doilea Război Mondial este nu 60 de milioane de oameni, ci mult mai mare dacă ținem cont de cei nenăscuți din cauză că milioane de bărbați și femei au fost uciși înainte de a deveni posibilii părinți ai acestora. Paul Schwarz, născut în România, în 1940, le-a arătat celor prezenți adeverința ”Recensământului pentru locuitorii cu sângele evreiesc”, eliberată pe numele lui în 1942… Vorbitorul a subliniat importanța memoriei istorice, menționând că dacă greșelile istoriei se uită, acestea ar putea să se repete.

Membri ai Asociației Europene pentru Studii Geopolitice și Strategice ”G.I. Brătianu”, Vasile Buga și Constantin Corneanu, au vorbit despre inadmisibilitatea falsificării istoriei de dragul considerentelor politice conjuncturale. Al Doilea Război Mondial a fost început de Germania fascistă și este inacceptabil să punem Germania nazistă și URSS pe aceeași tablă, a subliniat istoricul și diplomatul Vasile Buga. Și nu trebuie să uităm faptul că Uniunea Sovietică a suferit cele mai mari pierderi în război, a spus el. Politicienii ar trebui să știe care sunt ororile războiului – tocmai despre acestea mărturisește expoziția ”Nu se va da uitării”.

Adeverința eliberată pe numele lui Paul Schwarz, în 1942, în urma ”Recensământului locuitorilor cu sângele evreesc”, după cum se scrie în document/ Foto: Serviciul de presă a Ambasadei Ruse din București

Expoziția se va desfășura până la 31 octombrie. Materialele sale pot fi găsite pe site-ul web și pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România, a Casei Ruse din București și a Consulatului General al Rusiei la Constanța. Unele materiale au fost, de asemenea, postate pe standul misiunii diplomatice ruse, precum și pot fi găsite pe acest link.

Evenimentul a avut loc în conformitate cu măsurile restrictive anti-Covid în vigoare.

 

ANATOMIA MALEFICULUI  Planurile, directivele, ordinele conducerii politico-militare a Germaniei naziste pentru ocuparea URSS (din textul introductiv al Expoziției)

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, naziștii, aliații și acoliţii lor au exterminat un număr imens de populație pașnică. Acțiunile autorităților de ocupație și ale trupelor nu au fost excese accidentale pe timp de război, ci rezultatul unei implementări sistematice și bine planificate a politicii de stat a celui de-al Treilea Reich. Cu mult înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, naziștii au elaborat planuri pentru asimilarea „spațiului vital” în
Est. Conform Planului general Ost, care a fost elaborat de naziști începând din 1939, populația teritoriilor ocupate din Polonia și a părţii europeane a URSS urma să fie deportată și exterminată la 75–85%.
Viitorul popoarelor care ar fi căzut sub stăpânirea naziștilor, în cazul victoriei Germaniei hitleriste și a aliaților săi, era decis dinainte — moarte sau sclavie.
După înfrângerea Franței în vara anului 1940, Wehrmachtul a început să elaboreze un plan pentru Campania în Est. În versiunea finală, planul pentru războiul Germaniei împotriva URSS a fost expus în directiva Înaltului Comandament Suprem al Wehrmachtului nr. 21 din 18 decembrie 1940, sub numele codificat „Barbarossa”.
O atenție deosebită se acorda măsurilor de instaurare a regimului de ocupație și de exploatare economică a teritoriilor cucerite, nimicirea popoarelor din URSS. Războiul ce urma trebiua să fie un „război de exterminare”. Planul Oldenburg (”Dosarul verde”), aprobat la 29 aprilie 1941, era o anexă economică la planul de agresiune împotriva URSS (planul Barbarossa) şi presupunea extragerea tuturor resurselor din teritoriile ocupate pentru necesitățile populației Germaniei și Wehrmachtului, care ar fi condamnat populația civilă la foamete inevitabilă.
Ordinul din 13 mai 1941 privind aplicarea jurisdicției militare de război, în zona planului Barbarossa îi scutea efectiv pe soldații și ofițerii germani de răspundere pentru infracțiunile împotriva populației civile, iar ”Ordinul comisarilor” din 6 iunie 1941 condamna la moartea pe activiştii politici ai Armatei Roșii cărora li se refuza statutul de prizonier de război.
Pregătindu-se pentru războiul împotriva URSS, conducerea nazistă sublinia că scopul său consta în „distrugerea Rusiei ca stat”, popoarele din regiunea Mării Baltice, din Belarus și Ucraina erau condamnate aceeași sorţi: „Scopul operației este de a distruge forța vitală a Rusiei…”; „În Est, cruzimea în sine este o binecuvântare pentru viitor”. Mai întâi, urmau să fie supuși genocidului evreii și țiganii, iar apoi aceiași soartă aștepta popoarele slave.

Documetele care prezintă soarta tragică a copiilor de pe teritoriile URSS, ocupate de trupele naziște/ Foto: Rossotrudnichestvo

Potrivit cercetătorilor ruși și din străinătate, din cei 27 de milioane de cetățeni sovietici care au pierit în Marele Război Pentru Apărarea Patriei, cel puțin 13 milioane de oameni erau civili din teritoriile ocupate, dintre care aproximativ 7,5 milioane de oameni au fost exterminați premeditat.
Documente Comisiei Extraordinare de Stat pentru stabilirea și investigarea atrocităților invadatorilor germano-fasciști și a acoliţilor lor (CSE), înfiinţate în 1942, precum și materialele investigațiilor crimelor naziste, arată prin ce catastrofă monstruoasă a trebuit să treacă popoarele din URSS, ce crime oribile în masă au comis invadatorii.
Standurile prezintă mai multe documente din fondurile Arhivelor de Stat a Federației Ruse (AS RF), Arhivelor Ruse de Stat de documente film și foto (ARSDCF), Arhivelor Ruse de Stat de Istorie Socio-politică (ARSISP), precum și documente recent declasificate ale Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (AC FSB al Rusiei).
Aceasta este doar o mică parte din sutele de mii de dovezi documentare — declarațiile martorilor oculari, informările, rapoartele și mesajele cercetașilor și partizanilor, relatările, notele informative, documentele Armatei Roșii, materialele autopsiilor și ale expertizelor medico-legale ale mormintelor comune. Nu mai puțin importante sunt și documentele personale: scrisorile, înregistrările de conversații, memoriile, însemnările în jurnale, compunerile școlare ale
copiilor care au supraviețuit ocupației.
Aceste documente arată în mod convingător cât de importantă este Victoria poporului sovietic și semnificația acesteia în salvarea lumii de sub jugul și nimicirea nazistă.

Unele dintre imaginile zguduitoare care demască crimele săvârșite de către hitleriști pe teritoriile țărilor ocupate de Germania nazistă/ Foto: Rossotrudnichestvo

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 1015049