Rusia lucrează la dezvoltarea unui nou sistem antirachetă S-550
10/11
Lukașenko: Tranzitul refugiaților în Europa este asigurat de o ”structură mafiotă” din UE
10/11

Ziua internațională împotriva fascismului și antisemitismului

Foto: AP

Din inițiativa Rețelei europene împotriva naționalismului, rasismului, fascismului și de sprijinire a migranților și refugiaților (UNITED), structură din care fac parte peste 500 de organizații din 46 de țări europene și care funționează independent de partide politice și guverne, la 9 noiembrie, în multe țări ale lumii a fost marcată Ziua internațională împotriva fascismului și antisemitismului, relatează RIA Novosti. 

În această zi, mai precis în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938, pe teritoriile Germaniei și Austriei, au început pogromurile în masă ale evreilor, organizate de naziști și cunoscute ca ”Noaptea de cristal”, sau ”Noaptea vitrinelor sparte”. A fost prima acțiune de violență fizică a celui de-al Treilea Reich. La 9 noiembrie au fost uciși peste 90 de oameni (potrivit unor alte susrse, până la 2000 de oameni); între 3500 și 30.000 de evrei au fost capturați și trimiși în lagăre de concentrare; circa 300 de sinagoci (potrivit altor surse, în jur de 1500) au fost arse din temelii, iar vitrinele a mii de magazine deținute de evrei au fost sparte – de aici și denumirea istorică a pogromului. 

Conform estimărilor istoricilor, absența totală, practic, de reacție la pogrom atât în interiorul Germaniei, cât și în alte țări ale Europei, a dezlegat mâinile fascișitlor și a servit drept stimulent pentru declanșarea exterminării în masă a evreilor europeni. 

”Noaptea de cristal” a fost punct de cotitură în soartă evreimii din Germania și Austria și prologul direct pentru una dintre cele mai îngrozitoare crime ale regimului nazist de exterminare în masă a evreilor – Holocaustul. 

De când, în 1945, prin eforturi comune a fost învins fascismul, popoarele tuturor țările și, în primul rând, cele care au avut cel mai mult de suferit, au sperat că a fost învinsă nu doar armada militară fascistă, dar a fost stârpită însăși ideologia fascistă, atât de îmbibată de ură față de celălalt și care îndeamnă să fie uciși oameni după criteriul religiei, al apartenenței etnice, după culoarea pielii, orientare sexuală. Dar nu s-a întâmplat așa. 

Globalizarea economiei mondiale, migrația a multor milioane de oameni din cele mai diferite regiuni ale lumii în regiuni cu un nivel mai ridicat de dezvoltare economică (înainte de toate, în țările Europei Occidentale și în Statele Unite), răspândirea opiniilor naționaliste și religioase de natură extremistă și întărirea terorismului internațional – toate au condus la creșterea xenofobiei, de care nu au scăpat nici cele mai evoluate state. 

Un rol cheie în creșterea sentimentelor neonaziste și națioanalist radicale îl joacă politica guvernelor țărilor străine, politică folsită în scopuri politice proprii. Multe încercări de justificare a nazismului sunt ambalate în idei pseudoștiințifice, iar vechile teorii rasiste sunt vândute societății sub pretextul unei noi abordări științifice. 

Pentru a spori eficiența luptei împotriva nazismului, extremismului, fascismului și altor acțiuni ce insultă memoria a zecilor de milioane de victime ale Marelui Război pentru Apărarea Patriei, președintele Rusiei a semnat, la 5 mai 2014, o lege ce introduce o pedeapsă de până la cinci ani închisoare pentru reabilitarea nazismului, negarea faptelor stabilite prin verdictul Tribunalului de la Nurnberg, precum și pentru răspândirea de informații false despre activitatea URSS în anii celui de-al Doilea Război Mondial. 

În aprilie 2021, președintele Vladimir Putin a semnet legea conform căreia realibilitarea nazismului pe internet, răspândirea publică de informații false referitoare la veterani, batjocorirea onoarei și demnității cetățenilor este pedepsită cu închisoare de până la cinci ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 1918181