Kedmi: SUA cred că Putin blufează
12/01
NATO refuză Rusiei dreptul de veto asupra aderării Ucrainei la alianță
12/01

Corneliu Vlad: Implicatiiile multiple ale crizei din Kazahstan

Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală

Corneliu VLAD

Tulburările din Kazahstan sunt corelate, pe mai multe paliere, cu situația internă, cu cea din arealul postsovietic și zonele din vecinătatea imediată, dar și cu echilibrul precar dintre superputeri și puterile regionale din zonele de interes pentru Rusia.

Este, de aceea, firesc ca această criza să atragă atenția și statelor din fosta URSS, și a unor superputeri și puteri regionale (China, SUA, Turcia).

Criza a izbucnit ca un fenomen endogen, pe fondul nemulțumirii populației față de starea sa materială si de flagelul coruptiei, dar a fost alimentată și din afară, după cum susțin autoritățile kazahe, iar motivul punctual al revoltei a fost majorarea prețului la carburanți. Pe acest fundal, s-a acutizat și conflictul pentru putere în care au fost antrenați adepții fostului președinte Nazarbaev, actualul președinte Tokaev și vârfuri ale serviciilor de securitate.

Tulburările au avut impact și în statele postsovietice din Asia Centrală și nu numai, iar la solicitarea președintelui Tokaev, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a trimis în Kazahstan forțe de menținere a păcii, cu misiunea nu de a-i reprima pe contestatari, ci de a asigura normalizarea situației interne.

Obiectiv prioritar, stabilizarea statului kazah este o condiție obligatorie pentru securitatea întregii zone a Asiei Centrale, care trece printr-un moment  critic după retragerea militară a SUA din Afganistan și revenirea la putere a talibanilor la Kabul.  În sfârșit, într-un cadru geopolitic extins, China este interesată în pacificarea unui stat cu care are relații de cooperare și comerciale de mare importanță. Iar SUA s-au simțit obligate să reacționeze și ele, după ce autoritățile de la Nur-Sultan au învinuit Washingtonul de tulburări și amestec în treburile interne ale Kazahstanului.

Forțele de menținere a păcii ale OTSC (majoritar ruse) au acționat prompt pentru restabilirea situației și revenirea la o viață normală. Intervenția lor a fost o premieră în spațiul postsovietic, căci este prima operațiune de acest gen a OTSC.

Oricum, implicațiile crizei din Kazahstan depășesc cadrul intern. După evenimente mai mult sau mai puțin similare din alte foste republici sovietice, de tipul “revoluțiilor colorate” (Georgia, Ucraina, Belarus, Armenia, Kargazstan), criza politică din Kazahstan este încă o dovadă că reașezarea imensului spațiu postsovietic după dezmembrarea URSS este un proces încă în desfășurare și se încadrează în aria regretabilă de confruntare a noului război rece.

În acest sens, președintele Vladimir Putin sublinia în prima sa luare de poziție publică după izbucnirea crizei: „ Noi înțelegem că evenimentele din Kazahstan nu sunt nici primele și nu vor fi nici pe departe ultimele încercări de amestec în treburile interne ale statelor noastre. (…) Nu vom lăsa pe nimeni să ne destabilizeze la noi acasă și nu vom permite desfășurarea așa-numitelor scenarii ale revoluțiilor colorate”.

În ce o privește, presa occidentală apreciază că ”pentru Rusia, criza reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate” (săptămânalul “Politico”).

“Rusia s-a aflat în fața unei crize bruște pe care acum încearcă să o transforme într-o oportunitate”, apreciază și universitarul rus Maksim Suhov de la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova. Iar Dmitri Trenin, directotul Centrului Carnegie din Moscova concluzionează că, prin rezolvarea crizei, “aceasta națiune din Asia Centrala ar putea deveni, asemenea Belarusului, un aliat și un partener mai fiabil pentru Rusia”.

Fapt deosebit de important, căci, așa cum comenta politologiul turc Mehmet Seyfettin Erol, “Kazahstanul, situat în Asia Centrala, zonă pe care toate teoriile geopolitice o definesc ca fiind inima sa, se află într-o geografie vitală a politicii ruse pentru această zonă și constituie una dintre principalele căi privilegiate în strategia Chinei de deschidere spre Occident, în cadrul Inițiativei O Centură, Un Drum”. Dar Kazahstanul rămâne, înainte de toate, unul dintre statele cu cele mai mari perspective de dezvoltare din armatura de constructuri interstatale create după dezmembrarea URSS și un aliat și partener de cooperare al Rusiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 1100207