AIEA a publicat raportul privind vizita la Centrala nucleară de la Zaporojie
07/09
Războiul pentru Apărarea Patriei, din 1812 – Bătălia de la Borodino, la 210 de ani. Din însemnările astrologului Sergiu Bălan
07/09

Putin: Rostul politicii umanitare este de a proteja ”idealurile Lumii ruse”

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin/ Foto: Kommersant

Președintele Vladimir Putin a aprobat conceptul politicii umanitare a Rusiei peste hotare pe care unele agenții occidentale, precum Reuters, s-au grăbit să-l prezinte drept ”noul concept al politicii externe a Rusiei” ceea ce este, de fapt, o dezinformare, pentru că acest document nu se referă decât la un singur aspect al politicii externe a Rusiei și anume la aspectul umanitar și cultural, cunoscut în circuitul internațional sub denumirea de ”soft power”. În decretul semnat, după cum transmite RBC, sunt enumerate interesele Moscovei în acest domeniu:

– Apărarea ”valorilor tradiționale spirituale și morale ale Rusiei”;

– Aducerea la cunoștința comunității mondiale a moștenirii istorice și culturale a Rusiei;

– Îmbogățirea reciprocă a culturilor popoarelor Rusiei și ale altor țări;

– Dezvoltarea colaborării umanitare internaționale ”pe o bază corectă, reciprocă, deschisă și nediscriminatorie”.

Conceptul afirmă că politica umanitară peste hotare este parte integrantă a politicii externe, un rol deosebit revenind culturii. Cultura rusă este parte importantă a culturii mondiale, iar pentru promovarea ei trebuie organizate peste hotare evenimente festive pentru a sărbători datele memoriale ale Rusiei, trebuie promovate pe piețele străine filme autohtone, trebuie să existe participare la târguri internaționale de carte, trebuie create condiții pentru dialog și schimb de experiență între specialiștii din domeniul culturii, afacerilor și al puterii.

Cultura în calitate de instrument al ”forței blânde” ajută la consolidarea autorității internaționale a Rusiei și la neutralizarea ”sentimentelor antirusești izvorâte din politică și ideologie”. În transpunerea în practică a conceptului trebuie să se țină cont de ”creșterea numărului de încercări de a minimiza semnificația culturii ruse și a proiectelor umanitare rusești” și trebuie înlocuite ”pseudovalorile” cu tradițiile și ”idealurile Lumii ruse”, se subliniază în document. Protejarea, păstrarea și promovarea tradițiilor și idealurilor Lumii ruse sunt indicate în document drept unul dintre obiectivele politicii umanitare peste hotare. Printre alte obiective se numără:

– creșterea rolului limbii ruse în lumea modernă;

– popularizarea realizărilor Rusiei în cultură, știință, sport, în tehnologia informației;

– creșterea competitivității învățământului rusec și folosirea lui pentru extinderea influenței umanitare în Rusia;

– creșterea atractivității turistice a Rusiei;

– ”promovarea avantajelor structurii federative a statului rus, care recunoaște demnitatea egală a culturilor tuturor popoarelor care trăiesc pe teritoriul ei” și altele.

De asemenea, Rusia trebuie să-i susțină pe concetățenii care trăiesc în străinătate, să dezvolte colaborarea internațională pe linie de tineret, să participe în organizații internaționale (să dezvolte cooperarea cu CSI, UNESCO și cu alte asociații, inclusiv în cadrul ONU), să păstreze moștenirea culturală și istorică (spre exemplu, trebuie ”depuse eforturi susținute” de prevenirea a încercărilor de rescriere a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial și de minimizare a rolului poporului sovietic în obținerea victoriei).

Trebuie dezvoltată colaborarea umanitară bilaterală, iar aici o sarcină prioritară o constituie adâncirea contactelor, inclusiv cu Abhazia, cu Osetia de Sud, cu Republicele Donețk și Lugansk (DNR și LNR), precum și cu ”țările slave”. Una dintre direcțiile colaborării umanitare bilaterale o constituie cooperarea ”reciproc avantajoasă și echilibrată” cu statele vest-europene. În concept sunt menționate și relațiile cu țările asiatice – colaborarea dinamică și în plină dezvoltare cu China și perspectivele dezvoltării ei cu Japonia ”ținând cont de cererea mare pentru cultura rusă” din această țară. ”O atenție deosebită” necesită dezvoltarea colaborării umanitare cu țările din Orientul Mijlociu.

În același timp, politica umanitară trebuie să se realizeze pe baza mai multor principii, inclusiv pe neamestecul în treburile interne ale altor state și dezvoltarea parteneriatului în sfera umanitară.

Conceptul presupune că pentru o promovare eficientă a intereselor sale pe arena mondială, Rusia trebuie să țină cont de factori care influențează modul în care este ea percepută de alte țări. Este vorba despre realizări în domeniile științei și tehnicii; despre valorile spirituale tradiționale; totalitatea ”codurilor culturale pozitive general acceptate”, pe care comunitatea internațională le asociază cu Rusia; acordarea de ajutor de către Rusia altor țări în situații excepționale.

Conceptul subliniază necesitatea de a lucra la acoperirea informațională a evenimentelor din Rusia și a evenimentelor internaționale cu participarea ei: pregătirea auditoriului străin pentru o ”percepție obiectivă”, aducerea la cunoștința ei a ”unor informații corecte despre cum trăiește societatea rusă”. ”În același timp, trebuie să se țină cont de cererea tot mai mare la nivel mondial pentru valori tradiționale, în primul rând pentru valorile familiei, cerere determinată de impunerea agresivă de către o serie de state a opiniilor neoliberale”, spun autorii conceptului. În opinia lor, Rusia este privită în străinătate ca un păstrător și apărător al valorilor tradiționale: ”este vorba despre prioritatea spiritualului asupra materialului, despre apărarea drepturilor și libertăților omului, familie, normele de morală și omenie, umanism, bunătate”. În același timp în societatea rusă ”s-a format de-a lungul istoriei ei milenare” respectul pentru cultura altora. ”Rusia este fidelă principiilor egalității, dreptății, neamestecului în treburile altor state”, se subliniază în document.

Conceptul condamnă încercările de politizare a sferei umanitare cu scopul exercitării de presiuni asupra statelor. Spre exemplu, se subliniază că participarea plenară a Rusiei la Jocurile Olimpice ”nu trebuie să depindă de politica conjuncturală a anumitor state și de abordările părtinitoare ale reprezentanților organizațiilor internaționale de profil”. Conceptul afirmă că Rusia ”pornește de la ideea că formarea de către comunitatea internațională a politicii din domeniul umanitar și al apărării drepturilor trebuie realizată în mod colectiv”.

Conform conceptului, principalele direcții ale politicii umanitare în străinătate sunt transpuse în viață de către președinte. Consiliul Federației și Duma de Stat ”în limitele competențelor lor” trebuie să se ocupe de baza legislativă a acestuia, iar Guvernul trebuie să adopte măsuri de realizare a acestuia. Rolul Ministerului de Externe constă în a transmite președintelui propuneri privind direcțiile politicii umanitare și de punere în aplicare a politicii externe a Rusiei în acest domeniu.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2226768