Putin a semnat decretele privind recunoașterea independenței regiunilor Zaporojie și Herson
30/09
VIDEO în direct: Ceremonia de semnare a acordurilor privind intrarea în componența Rusiei a Republicilor Populare Donețk și Lugansk și a regiunilor Herson și Zaporojie. Sala Sf.Gheorghe din Marele Palat al Kremlinului
30/09

De ce în exploziile de la Nord Stream se caută amprenta americană

Mini-submarinul american X-1 pe mare/ Colaj © LIFE. Foto: Wikipedia

Deocamdată, nimeni nu a revendicat distrugerea gazoductului, dar că este vorba despre un sabotaj o spun toți, nu doar partea rusă. Jurnaliștii publicației germane Der Tagesspiegel afirmă, citând surse proprii, că avariile au fost provocate cu rea intenție și că unul dintre scopurile acestei acțiuni ar putea fi oprirea totală a livrărilor de hidrocarburi din Rusia în Europa, scrie portalul Life-dzen.ru.

”Nu ne putem imagina un scenariu care să nu presupună o operațiune deliberată de sabotaj. Totul vorbește împotriva oricărei coincidențe”, se subliniază în articolul din Der Tagesspiegel.

Și, evident, nu este un necaz minor din categoria ”a deșuburat o piuliță”, este o operațiune planificată ce implică scafandrii și submarine. Adâncimea medie a mării unde sunt amplasate conductele Nord Stream este de aproximativ 50 de metri (adâncimea maximă – 200 de metri, minimă – 5 metri). Pentru un submarin, 200 de metri adâncime este ceva obișnuit. Deocamdată, la nivel de speculații, unii experți indică faptul că în această acțiune sunt implicate SUA.

Este imposibil să gândești și să organizezi o asemenea operațiune în doar două zile: este nevoie de mijloace pentru scufundare, de un submarin silențios special și de cunoașterea șenalului navigabil. Ceea ce înseamnă că operațiunea ar fi putut fi, probabil, planificată de mult timp. Vorbind despre incidentul cu Nord Stream, trebuie amintit un episod straniu, care are legătură directă cu gazoductul ce traversează Marea Baltică, dar localizat exact acolo: dispariția a zece tone din așa numitul ”cablul-spion secret” al sistemului de monitorizare sonoră SOSUS, controlat de NATO.

Potrivit expertului militar rus Aleksei Leonkov, cu puțin timp înainte de incident, în lunile august și septembrie ale acestui an, în Marea Baltică au apărut navele de desant americane Guston Hall (LSD 44), Arlington (LPD 24) și Kearsarge (LDH 3).

Experimentele cu submarinele Mk8 și Mk 11 pentru transportul forțelor speciale ale Marinei Militare, au determinat SUA să doteze mini-submarinele, pe lângă compartimentul de debarcare, cu manipulatoare necesare echipajului pentru îndeplinirea unor ”misiuni neprevăzute de importanță deosebită”. Pe unul dintre aceste manipulatoare a fost montat un bloc cu o încărcătură termită – un explozibil cu o temperatură de ardere de 2500 de grade, activ sub apă.

Potrivit lui Leonkov, un gazoduct poate fi străpuns prin mai multe moduri. Pentru depresurizare, spre exemplu, este suficientă plasarea pe conductă a unei încărcături cumulative de mică putere. Trei asemenea încărcături înseamnă trei găuri, înseamnă că trei fire de conductă sunt scoase din funcțiune. Cum se spune, un plan excelent, precis ca un ceas elvețian.

Nord Stream pe hartă

De remarcat este faptul că operațiunea de sabotaj s-a produs imediat după ce, în Germania, au început protestele populației. La 25 septembrie, în nordul țării aproape 3000 de oameni au participat la un miting unde s-a cerut punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, construit, dar care nu fost dat în exploatare din cauza poziției anumitor țări occidentale și, înainte de toate, din cauza poziției Statelor Untie.

Mitingul în nordul Germaniei/ Foto: Getty Images/ Jens Büttner

Manifestanții s-au adunat la Lubmin, acolo unde gazoductul iese din apă pe teritoriul Germaniei. Iar la 26 septembrie ”s-au stricat” dintr-odată toate cele trei fire ale conductei și nu în orice loc, ci la mare adâncime, astfel încât să nu fie posibilă remediară operativă a conductelor.

Lăsând la o parte emoțiile, prin eliminare se poate măcar stabili pe cine ar avantaja toate acestea. Nu doar pe cine a făcut, dar cine este interesat de un haos general pe piața gazelor. Potrivit experților, Rusia nu avea nici un motiv, în primul rând economic, pentru a deteriora Nord Stream 2, pentru că lansarea gazoductului ar fi fost pentru țară atât o victorie politică, dar și economică.

Inițial, autoritățile Germaniei au fost pentru contrucția Nord Stream 2, după care au întârziat, sub presiunea Statelor Unite, certificarea lui, pentru ca, într-un final, să promită că nu vor împiedica Rusia. Finlanda a fost și ea de acord. Danemarca, unul dintre principalii aliați ai SUA din regiune, s-a opus de formă, dar a aprobat, până la urmă, proiectul. După referendumurile din DNR și LNR, autoritățile Germaniei au suspendat procedura de certificare a Nord Stream 2 pentru reevaluarea situației, transformând un proiect economic într-unul politic. Fostul șef al Asociației mediului de afaceri european, Frank Schauff, a catalogat aproape imediat renunțarea la importul de gaze rusesc drept ”sinucidere economică”.

”Suntem europeni, nu putem renunța la gazul rusesc, pentru că va fi o sinucidere economică. Prin urmare, SUA dispun de pârghii limitate pentru a-i influența pe europeni în această chestiune”, a spus Schauff. Ceea ce înseamnă că, în principiu, suspendarea procedurii de certificare a fost un fel de gest simbolic, pentru că a ”da undă verde” Rusiei în privința gazelor înseamnă să susții, indirect, și rezultatele referendumurilor. Certificarea s-ar fi finalizat, probabil, imediat ce lucrurile s-ar fi domolit.

Împotriva Nord Stream 2 s-au pronunțat, în primul rând, Ucraina și Polonia. Ele au fost susținute de Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Slovacia, România, Lituania și Croația. Toate au legat Nord Stream 2 de ”anumite riscuri pentru securitatea energetică a Europei Centrale și de Est”. O serie de parlamentari din Suedia au protestat și ei față de Nord Stream 2 până în 2018, dar era vorba, cu precădere, de reprezentanți ai coaliției Verzilor.

Doar câteva țări s-au opus în mod deschis livrărilor de gaze din Rusia către Europa. Este vorba, în primul rând, despre SUA și Polonia. La sfârșitul lunii august, președintele polonez, Andrzej Duda, a propus chiar ca Nord Stream 2 să fie demontat din cauza operațiunii speciale desfășurate de Rusia în Ucraina.

La începutul lunii august, după discuțiile purtate cu cancelarul Olaf Scholz, Biden a declarat că, dacă Rusia va continua operațiunea militară specială din Ucraina, ”America ar putea face acest lucru”. ”Nu va exista Nord Stream 2, îi vom pune capăt”, a spus Joe Biden, la o conferință de presă.

Vorbele nu sunt scoase din contexet, dar, după toate probabilitățile, partea americană va prezenta lucrurile altfel, ceva de genul ”pur și simplu, în Rusia tot timpul se strică ceva”.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2406844