Peskov, despre loviturile asupra unor obiective ucrainene
18/11
Ministerul Apărării: Zelenski și complicii lui vor trebui să răspundă pentru fiecare prizonier ucis sau torturat
18/11

Corneliu Vlad: Între război și pace, serviciile

Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală

Corneliu VLAD

În această toamnă târzie, generali bine costumați în uniforme pompoase și diplomați în costume impecabile tremură în birourile lor capitonate și bine încălzite mai ceva ca homeless-ii din metropolele occidentale, cu gândul la cum va acționa Generalul Iarnă pe teatrul de operațiuni din Ucraina.

Iar main streamul presei mondiale continuă să reverse torente de știri și fake news-uri  care reiau  aceeași și aceeași retorică, tot mai puțin interesantă sau credibilă.

Uneori totusi, din acest puhoi informațional aparent amorf apar si știri ce merită a fi reținute.  Acum, de pildă: rușii și-au retras forțele militare din zona Herson, pe malul drept al Niprului, iar șefii serviciilor de informații de la Washington și Moscova s-au întâlnit în câteva rânduri și formate.

Presa mondială de mare tiraj nu are deocamdată curajul (sau aprobarea) să se avânte în conexiuni și aprecieri, dar există (încă?) ziare și ziariști care încep să construiască o narațiune veridică.

Rusia a pierdut strategic, operațional și tactic, dar probabilitatea ca Ucraina să respinga în curând rușii, inclusiv din Crimeea, „nu este mare”, spune generalul american Mark Milley, președintele Șefilor de Stat Major Întrunit. Rușii au eșuat de fiecare dată – a plusat secretarul de Stat al Apărării Lloyd Austin.

Numai că primii doi comandanți ai armatei americane omit un factor: factorul politico-diplomatic. Discută în logica militară, ba, mai mult, în logica războiului rece.

Și după cum se constată, nu Pentagonul este acela care deține cheia de deblocare a crizei ucrainene.

Chiar dacă generalul Mark Milley a depus în ultima vreme un efort evident pentru a căuta o soluție diplomatică, în pragul acalmiei de pe timpul iernii. Dar poziția lui Milley, scrie agenția Reuters, nu este susținută pe scară largă de echipa de securitate națională a președintelui  Biden, nici de șeful diplomației americane, Antony Blinken.

Oricum,  în interiorul Administrației se dezbate ideea  dacă nu cumva câștigurile recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar trebui să fie însoțite și de un efort reînnoit de căutare a unui final prin negocieri al impasului, potrivit oficialilor citați de CNN.

Iar în aceasta perspectivă, analiști politici civili țin să remarce că este posibil ca Moscova să-și fi asigurat o deschidere diplomatică avantajoasă și de perspectivă prin retragerea din Herson.

„ A venit vremea pentru pace?”, se întreba analistul american Ted Snider în titlul unei analize. Luni de zile, amintea el, SUA au refuzat să poarte discuții diplomatice cu Rusia. Apoi, brusc, la 6 noiembrie, consilierul prezidential pentru Securitate Națională Jake Sullivan a fost în contact cu Iuri Ușakov,  consilier pentru politică externă al presedintelui Putin și cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrusev. Sullivan a mers apoi la Kiev pentru discuții cu președintele Zelenski. La discuții, Sullivan a insistat pentru o abordare diplomatică și a susținut ca Zelenski să „inceapa negocieri cu Rusia și să renunțe la refuzul  public de a se angaja în discuții de pace, dacă nu este înlăturat președintele  Putin de la putere”. Dar la 8 noiembrie,  Zelenski a anunțat brusc că este deschis negocierilor de pace cu Moscova.

Și tot într-o  schimbare bruscă de ton, Washingtonul a semnalat că „ Zelenski va sprijini probabil negocierile și în final va accepta concesii. Washingtonul crede că Kievul încearcă să obțină cât mai multe câștiguri militare incă înainte de venirea iernii, respectiv când ar putea exista o fereastră pentru diplomație.”

La 7 noiembrie, cotidianul italian „La Repubblica” afirma că „SUA și NATO cred că lansarea discuțiilor de pace asupra Ucrainei ar fi posibilă dacă Kievul ar prelua Hersonul”. Washingtonul consideră că reluarea Hersonului ar putea fi suficient de semnificativă din punct de vedere strategic și diplomatic „pentru a demara negocieri”. O asemenea „fereastră pentru diplomație”  sugera și un raport NBC, conform căruia „oficiali americani și occidentali” au spus că, recuperând Hersonul, „ Ucraina ar putea dobândi o poziție mai bună pentru a negocia”. Potrivit „La Repubblica”, SUA  au discutat această posibilitate cu NATO și aliații lor și chiar „insuflă această idee în mintea regimului de la Kiev”.

Iar la 9 noiembrie s-a aflat că Rusia se va retrage din Herson. Ar putea această succesiune de evenimente să fie rezultatul unor discuții secrete? – se întreba atunci analistul american menționat. „Dacă SUA ar fi purtat discuții cu Rusia, ar dori ca ele să fie secrete, ca în timpul crizei rachetelor din Cuba. Niciuna dintre părți nu ar dori să fie privită ca abandonând obiectivele promise și nu ar dori ca propriile concesii să fie văzute ca slăbiciune”.

Oficialii americani și ucraineni au mai spus că „SUA și aliații lor nu vor să fie văzuți ca împingând Ucraina în diplomație, mai ales dacă aceasta implică un aranjament formal ca zonele din estul Ucrainei să devină teritoriu rusesc”.

Ar accepta acum Zelenski să discute cu Moscova dacă Rusia s-a retras din Herson? Unii analiști militari spun că Ucraina se va confrunta cu provocări logistice mai mari pe măsură ce se va deplasa mai spre est și că Herson este probabil ultimul teren deținut de Rusia pe care Ucraina l-ar putea relua în viitorul apropiat.

Oricum, constata Snider, „pentru prima dată de la începutul războiului, toată lumea pare să fie dispusă să vorbească”. La începutul războiului, Ucraina și Rusia erau dispuse să discute, dar SUA și Marea Britanie au respins ideea. SUA au închis toate canalele de comunicare cu Rusia, iar Zelenskш a interzis negocierile cu Rusia până când va exista un nou președinte la Kremlin. Dar acum există o presiune crescândă pentru a începe negocierile și mulți demnitari din Administrația Biden  doresc  o încetare a focului.

Sullivan, de exemplu, este „cunoscut ca susținator al unei linii de comunicare cu Rusia, ceea ce ar putea explica de ce el, și nu secretarul de stat Antony Blinken, așa cum era de așteptat, a mers la Moscova și la Kiev”.

Și, în mod paradoxal, chiar Pentagonul pare să facă presiuni pentru discuții. Generalul Mark Milley declara la 10 noiembrie că retragerea Rusiei din Herson, în actualul impas, „ar putea oferi o oportunitate de a negocia pacea”. „Când există o oportunitate de a negocia, când pacea poate fi atinsă, profită”, a spus Milley.

La 14 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că au avut loc discuții intre Rusia și SUA, iar partenerii din BRICS ai Rusiei – China, India, Brazilia, susțin discuțiile.

Și Ted Snider continuă să producă argumente în favoarea aprecierii sale că toată lumea tinde să transleze pe tărâm politico-diplomatic abordarea crizei ucrainene: „ Soliditatea coaliției occidentale se erodează. Vine o iarnă aspră în Europa. Războiul se pare că ajunge într-un impas. Preocuparea Pentagonului cu privire la un avans decisiv al Rusiei asupra Odessei, cel puțin pentru moment, s-a estompat odată cu retragerea din Herson. Următoarea mișcare este fie un impas prelungit, fie o escaladare devastatoare a Rusiei.”

Și analistul brazilian Pepe Escobar  afirmă în Strategic Culture Foundation că „un fel de înțelegere pare să se fi  încheiat între Jake Sullivan și Patrusev, iar înțelegerea pare să includă și Hersonul. Rusia ar păstra Donbassul, dar nu va avansa spre Harkov și Odessa. Și extinderea NATO ar fi înghețată definitiv”. „Suntem pregătiți pentru negocieri”,  a declarat purtătorul de cuvânt al MAE rus Măria Zaharova.

Aceste negocieri în culise au loc de săptămâni întregi, scrie Escobar. „Mesagerul este Arabia Saudită. Obiectivul american, pe termen scurt, ar fi spre un fel de acord Minsk 3 – cu Istanbul/Riad participante. Nimeni nu acordă cea mai mică atenție clovnului Coca-Cola Zelenski”.

„ De ce sunt americanii disperați să ajungă la o înțelegere? – se întreabă Escobar. Pentru că s-ar putea să simtă că următoarea mișcare rusă odată cu sosirea Generalului Winter ar putea duce la câștigarea definitiva a războiului în condițiile Moscovei”.

Iar negocierile, daca ar demara, ar fi anevoioase. Moscova apreciaza ca nerealiste recentele conditii prealabile formulate de Kiev, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu isi poate imagina ”negocieri publice” cu Ucraina (expresia ”negocieri publice” aparținând președintelui Zelenski – n.r.), acesta acuzând Kievul că modifică obiectivele unor eventuale tratative de pace.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2406897