Autoritățile SUA au răspuns dur la principala solicitare formulată de Zelenski la Washington
04/01
Rogozin i-a trimis ambasadorului Franței schija de la un obuz Caezar care l-a rănit
04/01

Polii făgăduinței: SUA, China și Rusia formează o nouă multipolaritate

Foto: AP/ news.myseldon.com

Serghei STROCANI, ziarul ”Kommersant”

Operațiunea militară a Rusiei din Ucraina și criza legată de Taiwan, devenite principalele evenimente internaționale ale anului trecut, au dus la o răsturnare șocantă a politicii mondiale. Multipolaritatea despre care oficialitățile de la Moscova și de la Beijing au vorbit atât de mult s-a transformat, practic, într-o nouă bipolaritate. Statele Unite și aliații lor din Europa și Asia, care au desemnat China și Rusia ca fiind principalele provocări, au devenit unul dintre acești doi poli. Al doilea pol, alternativ, au încercat să-l formeze Moscova și Beijingul. De altfel, deși demonstrează o apropiere radicală, Rusia și China nu au reușit niciodată să se definească una pe cealaltă ca aliați, ele urmărind obiective diferite în relațiile lor conflictuale cu Occidentul.

Apropierea radicală dintre China și Rusia și încercările de a prezenta Moscova și Beijingul ca doi poli ai unei lumi non-occidentale care nu acceptă regulile de joc ale SUA și ale aliaților lor au început înainte de operațiunea rusă din Ucraina.

Când a aterizat la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, care au luat startul la 4 februarie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut un gest simbolic, menit să demonstreze că boicotarea Olimpiadei de către Occident a eșuat.

4 februarie 2022. Președintele rus, Vladimir Putin, la deremonia de deschidere a  Olimpiadei de la Beijing/ Foto: Getty Images

Prin vizita sa la Beijing, Vladimir Putin nu a demonstrat doar solidaritatea sa cu președintele Xi Jinping, pentru care Jocurile Olimpice trebuiau să fie o ilustrare a conceptului chinezesc privind „destinul comun al omenirii”. Pe parcursul convorbirilor din capitala chineză, liderii celor două țări au analizat modelul relațiilor dintre Moscova și Beijing și viitoarea lor cooperare în condițiile unui mediu extern nefavorabil, generat de relațiile, tot mai problematice pentru ele, cu Occidentul.

Declarația comună adoptată la finalul discuțiilor a devenit efectiv un manifest de politică externă pentru cele două părți, manifest pe care, în ciuda frământărilor ulterioare, acestea au încercat să-l respecte pe tot parcursul anului 2022.

„Rusia și China se pronunță împotriva acțiunilor forțelor externe de subminare a securității și stabilității în regiunile vecine comune, intenționează să se opună amestecului forțelor externe sub orice fel de pretext în afacerile interne ale țărilor suverane”, au declarat Vladimir Putin și Xi Jinping în declarația comună.

Astfel, încă la începutul anului, Moscova a demonstrat disponibilitatea de a sprijini China în chestiuni de importanță existențială pentru Beijing. În documentul adoptat la Beijing se afirmă că părțile aderă la principiul „o singură Chină” și se pronunță împotriva independenței Taiwanului, „sub nici o formă”. Nu este surprinzător faptul că, drept răspuns, Ministerul de Externe din Taiwan a declarat că Republica Populară Chineză ”obligă alte țări, organizații și companii internaționale să întreprindă acțiuni împotriva voinței lor”.

În același timp, în ciuda declarațiilor răsunătoare că „relațiile interstatale ruso-chineze de tip nou sunt superioare alianțelor politico-militare din timpul Războiului Rece”, părțile s-au străduit să evite a defini relațiile lor ca fiind de alianță.

O atitudine care ilustrează faptul că părțile nu sunt pregătite să-și asume angajamente dure, a căror ducere la îndeplinire ar fi devenit inevitabilă dacă relațiile lor s-ar fi transformat într-o alianță militară.

Un nou test pentru „mai mult decât aliați”, dar nu aliați, a fost operațiunea militară rusă din Ucraina, care a început după încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing și care a atras după sine un val fără precedent de sancțiuni.

Distanțarea de Occident a silit Moscova să caute o apropiere mult mai strânsă cu Beijingul. Într-un mediu geopolitic extrem de toxic, partea rusă nu putea să nu conștientizeze faptul că de acțiunile Chinei, a doua economie a lumii, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și principal partener strategic al Moscova, va depinde, în mare măsură, rezultatul confruntării cu Statele Unite și aliații lor.

În această nouă apropiere de Beijing, Rusia a pornit de la presupunerea că cea mai puternică lovitură aplicată economiei naționale poate fi amortizată dacă reușește să-și recalibreze legăturile comerciale și economice de la Vest la Est, în centrul căruia se află China – principalul pol de putere militară, politică și economică din regiunea Indo-Pacific.

Operațiunea militară din Ucraina și șocurile pe care aceasta le-a antrenat în politica mondială și care s-au produs pe tot parcursul anului, au pus Beijingul în fața unei misiuni dificile: pe de o parte, să rămână fidelă spiritului și literei acordurilor încheiate anterior cu Moscova, iar pe de altă parte, să evite probleme suplimentare, inclusiv sancțiuni secundare, și să păstreze o fereastră de oportunitate pentru o cooperare cu Occidentul.

Curând după ce au început ostilitățile militare în Ucraina, Beijingul a fost supus celei mai puternice presiuni din partea SUA și a aliaților lor, presiune menită să lase Rusia fără „susținerea Chinei”, de importanță critică pentru Moscova.

Membrul Biroului Politic al Partidului Comunist din China Yang Jiechi (stânga) în timpul unei întâlniri cu asistentul pentru securitate națională al SUA Jake Sullivan (dreapta) la Roma, 14 martie 2022/
Foto: Xinhua/ AP

În cadrul discuțiilor purtate, în martie, la Roma, cu Yang Jiechi, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, consilierul președintelui american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a lansat un ultimatum Chinei.

„Aducem direct și confidențial la cunoștința Beijingului că obligatoriu vor exista consecințe. Nu vom permite Rusiei să primească un colac de salvare împotriva sacțiunilor economice din partea oricărei țări din orice punct al lumii”, a declarat Jake Sullivan într-un interviu pentru CNN, fără a preciza despre ce consecințe ar putea fi vorba.

În această situație, China, care a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale și, pe parcursul întregului an, a fost un critic consecvent al acestora la toate forurile internaționale, a demonstrat, astfel, că nu este dispusă să se abată de la filozofia declarației comune adoptate de liderii celor două țări la Beijing.

În același timp, îndemnând la o rezolvare pașnică și cât mai rapidă a situației din Ucraina, Beijingul a amintit de fiecare dată Moscovei că o continuare a conflictului generează serioase probleme inclusiv pentru diplomația chineză, obligată să meargă pe sârmă între părțile implicate în conflict și să caute modalități de a evita măsurile punitive ale Occidentului prevăzute pentru acele state care refuză să rupă legăturile cu Moscova.

4 noiembrie 2022. Vizita cancelarului german Olaf Scholz la Beijing/ Foto: Reuters

Sprijinul Chinei acordat în această situație critică pentru ea, nu putea să nu fie apreciată la Moscova, unde, pe parcursul întregului an, s-au făcut declarații privind lumea multipolară, a cărei formare este confirmată prin politica lor de Moscova și Beijingul.

În același timp, spre deosebire de Rusia, care a pus, practic, cruce relațiilor ei cu Occidentul, China nu a renunțat la încercarea de a-și păstra fereastra de oportunitate pentru o cooperare cu SUA și aliații lor europeni.

Ca o confirmare a acestui lucru a fost vizita la Beijing efectuată spre sfârșitul anului de cancelarul german Olaf Scholz, care a adus în capitala chineză o delegație de căpitani ai mediului de afaceri german, precum și întâlnirea personală a președintelui chinez, Xi Jinping, cu președintele american, Joe Biden, la summitul G20 din Bali, la care președintele rus Vladimir Putin nu s-a dus în cele din urmă.

În cadrul primei sale întrevederi față în față cu Joe Biden de la alegerea acestuia în funcția de președinte al SUA, președintele Chinei, Xi Jinping, a rezolvat principala sa problemă, și anume de a nu permite o și mai mare destabilizare, pe viitor, a situației din jurul Taiwanului. În același timp, poziția de negocieri adoptată în cadrul dialogului cu Washington nu putea să nu consolideze relațiile Beijingului cu Moscova, care s-au creat în 2022.

Extrem de simbolic este faptul că acesta a fost anul în care, pentru prima dată a fost introdusă în circulație la Beijing definiția ”spate în spate” în privința relațiilor dintre Rusia și China.

Termenul, derivat din artele marțiale orientale, definește situația când doi luptători, ținându-se strâns de mâini, se sprijină spate în spate, ceea ce le permite să se acopere reciproc și să se apere în cerc, lovindu-i cu picioarele pe adversarii care vin din diferite direcții.

14 noiembrie 2022. Președintele american Joe Biden (stânga) și președintele chinez Xi Jinping, la summitul G20 de la Bali/ Foto: Reuters

Dacă pentru Rusia principali inamici au fost concentrați, în 2022, în teatrul euro-atlantic, pentru China principala amenințare a început să vină din teatrul indo-pacific, unde în ultimele luni s-a derulat intens formarea unei centuri de descurajare a Beijingului, cu participarea activă a Statelor Unite.

Spre sfârșitul anului deja, Beijingul a dat din nou de înțeles că așteaptă nu o ciocnire, ci o conlucrare între polii lumii multipolare.

Vorbind la Simpozionul privind situația internațională, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a expus viziunea chineză privind relațiile dintre principalii poli ai lumii moderne. Potrivit spuselor sale, principalele obiective ale politicii externe chineze rămân „găsirea căii corecte pentru relațiile cu Statele Unite, stabilirea unei coordonări strategice complexe mai mature și mai durabile între China și Rusia și angajamentul pentru dezvoltarea sănătoasă a relațiilor dintre China și UE”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2468535